Libertatea este ceea ce simt atunci când creez

Răzvan Ianculescu

Hunger Games [lung metraj]

Suntem într-un viitor nedefinit. Viitor care suprinde momentele de după revolta oamenilor de rând, revolta înăbușită de cei puternici. Capitoliul, orașul viitorului, conduce acum lumea, lume împărțită in douăsprezece districte. Hrana a devenit acum bunul cel mai de preț, iar locuitorii districtelor sunt obligați să producă bunuri pentru Capitoliu. Și pentru ca oamenii să nu uite sub stăpânirea cui se afla, anual sunt aleși prin tragere la sorți doi copii care vor lua parte la

Emisiunile viitorului

Analizez de câteva săptămâni piaţa emisiunilor TV de seară. Nu profesional, evident. Ochiometric. Mai cu seamă zapez, analizez trei minute și trec mai departe. Mă întorc la același post TV în circa 30 de minute. Practic nu pot să spun că sacrific timpul liber pentu a realiza acest extraordinar studiu, oricum fac asta destul de des, în mod cotidian. Am în vedere doar canalele romanești și intervalul orar 22:00-00:30, nu pentru că le iubesc, ci

Zâmbetul

Zâmbetul este râsul abia schiţat. Surâs, cum l-ar denumi femeile singure. Oportunitate, cum i-ar spune bărbaţii singuri. Indiferent cum l-am interpreta, zâmbetul conferă interlocutorului linişte, placere, destindere. Ceea ce mi se pare mult mai tare decât faptul că zâmbind îi faci pe cei din jurul tău să se simtă bine, este faptul că zâmbetul se oferă gratuit. Nu cred ca a plătit cineva pe altcineva să ii zâmbească. Exceptând şedinţele de shooting. Dar.

Made in România

Se spune că suntem prea săraci pentru a ne cumpăra lucruri ieftine. De cele mai multe ori lucrurile ieftine sunt corelate cu lipsa calității. Noi, ca popor, încă simțim adânc înrădăcinată ideea că lucrurile de calitate sunt scumpe, neapărat. Și mai avem una: lucrurile fabricate în România sunt de proastă calitate. Nu știu de ce, statistic vorbind, respingem în mod repetat produsele românești, în timp ce străinii aleargă după ele cu limbile scoase. Paradoxal? Ai

Povara trecutului

În urmă cu câţiva ani buni, un grup de cercetători au realizat un experiment. La prima vedere sinistru, la a doua vedere suficient de util încât să treci cu vederea prima vedere. Experimentul a fost realizat pe câini, un mascul şi o femelă. Înainte de a-i împerechea pe subiecţi le-au secţionat piciorul din faţă. Pe stângul. Îastrand un căţeluş şi o căţeluşă, au repetat procedura: le-au taiat şi lor piciorul stâng şi i-au împerecheat. Experimentul

Sus