Suntem copii

Au trecut vreo 15 ani de cand eram fara nicio grija in spatele blocului. Ce bine era! Fie ca aveam o teava verde si faceam toata ziua cornete din caietele de la scoala, pana faceam basici la limba, fie ca ne strangeam toti si dadeam foc la un cauciuc, fie ca trageam de un cires 15 insi pe la 10 noaptea, ne jucam „pititea”, „castelul” sau „Ruble”, totul era minunat. Iar cu mingea, de la fotbal, „baraj”, „furnicuta”, „miuta”, „Doua`s`una” si pana la rugby le-am facut pe toate. Doamne ce ne mai placea sa alergam, sa na tavalim prin toate nisipurile posibile, sau sa iesim sa jucam rummy la doua mese in spate la bloc, etalatea frate! Sau poker pe surprize, hai ca va amintiti!

Copiii din ziua de azi sunt toti niste ochelaristi grasi, palizi, n-au culoare, n-au muschi, sunt sensibili, racesc de cel putin 5 ori pe an, nu au practic nimic in comun cu „noi cei de atunci”. Copiii din ziua de azi nu stiu decat jocuri, console, messenger, counter strike si monstrii. Habar nu au sa se distreze! Am cativa copii la bloc, va spun sincer ca nu i-am vazut niciodata dand cu piciorul intr-o minge, sau alergandu-se prin spatele blocului. O singura data i-am vazut ca se jucau, erau imbracati cu niste pelerine de care sincer m-am speriat, cu niste sabii de plastic intortocheate, aoleu, alea sunt costume pentru copii? Ar trebui ca cineva sa le interzica!

Revenind…pai cine nu a prins Captain Planet, Motomartienii, Piratii apelor negre, Cyber Rider (sper ca am scris bine), Tom si Jerry pe caseta video, inseamna ca nu e om! Ca tot vorbim de video, noi strangeam toti bani si inchiriam 3 casete video, un singur prieten avea video, la care ne strangeam constant odata pe saptamana, aveam ziua de filme! Acum dai click, ti-ai luat filmul, nu e bine!

Vorbeam cu „Ea” in urma cu cateva zile si am convenit impreuna ca ar fi mult mai bine ca cei mici din viitor sa se intoarca la jocurile pe care le-am jucat si noi cand eram copii! Noi am crescut sanatos, ne jucam pana crapa fierea in noi, radeam, tipam, alergam toata ziua. Noaptea, cand te striga tata/mama pe geam sa vii acasa, erai cel mai trist om din lume. Noi scapam napolitana in praf, o suflam si o mancam (regula celor 4 secunde, nu?), noi strangeam surprize turbo si cartonase cu fotbal american, ce distractii erau.

Am lasat crema pentru final! Cine nu a prins jocurile mecanice iarasi nu e om. Doamne cat ma mai rugam de mama sa-mi dea bani „sa ma duc la jocuri la non-stop”. Vendetta, Connan, Submarine, Wrestling, Haggar, Mortal Kombat, doamne ce ne mai jucam, o maneta si doua butoane! pentru astia mai mici aveau baietii la non-stop si scaunele, pac ne suiam si da-i la aparat acolo frate! Viata, Viata!

Nu am absolut nimic impotriva parintilor sau a copiilor din ziua de azi, doar ca mi-e ciuda intr-un fel ca ei nu au habar de bucuriile copilariei. Dupa parerea mea, copilaria se traduce mult mai facil prin ceea ce am trait noi, „generatia celor nascuti in `80”, decat ei, „noua generatie”.

Morala: Nu mori când te duci în pământ, mori când uiți să fii copil!

Facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedinmail
noiembrie 28, 2010

Etichete: , , ,
  • Tot respectu rimmer… sincer eu nu am trait in acea perioada am doar 15 ani.. dar pana la varsta de 12 ani si eu eram in spatele blocului.. jucam tenis de picior.. miuta.. ascunselea.. era viata frate.. lumea s-a schimbat lumea se mai distreaza doar in discoteca acum.

  • Ma bucur sa aflu ca mai sunt si copii care se distreaza „old school”. Desi sincer mi se pare cam imposibil…la cate cazuri am vazut deja am abandonat ideea ca inca se mai foloseste mingea ca obiect cu care sa te joci, sau orice altceva in afara de console si PC-uri :)

  • Stiu ca ti se pare ceva ciudat dar acum am 15 ani.. la 12 ma jucam in spatele blocului cu mingea, acum ma joc tot cu mingea.. cand ii cald suntem o gasta de 10 oameni care jucam baschet in curtea scoli… si joc cu oameni de 26-27 ani, care inca nu au uitat sa fie copii credema ca inca ii posibil.
    Orasul meu inca ii sarac avem si console acasa… dar simtit alt ceva cand jucam baschet, si mai nou airsoft.. dar baschetu la noi ii pe primul plan.
    Si daca tot ii vorba de „old school” o fost zile in care eram in curtea scoli 20 de oameni cu un casetofon dinala vechi pe care se auzea doar rap, un sentiment pe care multi nu il cunosc, nici eu nu credeam ca exista asa ceva dar chiar m-am simtit bine.
    App tot eu am scris si mai sus in 5 decembrie.
    si inca ceva
    Sarbatori fericite alaturi de cei dragi omul! Respect :)>-

  • Mi-am dat seama ca esti tot tu, poti sa te semnezi la sfarsitul comentariului sa fie dialogul mai facil.
    Iti spuneam ca imi vine greu sa cred ca inca se mai practica activitatile outdoor :) Daca inca se practica nu pot fi altfel decat bucuros…Rar, dar bine!
    Multumesc pentru urari, sa fii fericit!

  • Cat de curand, anul 2010 va fi plin de bucurii. Am totul gata, nu trebuie decat sa-mi fac timp pentru studio. Ce dor imi era de vremurile cand nu aveam ce face cu timpul liber, vorba aia, „copilarie” :)

  • Dor de mine e printre preferatele mele, frumoase versuri… eu de vreo 7-8 ani am ajuns sa nu ma mai uit la desene la televizor, pentru ca toate mi se par niste porcarii…nu mai da nimeni Tom si Jerry, sau altele de genul… rar mai vezi ceva clasic…iar de jocuri, noi inca ne strangem la un remi, popa prostul, etc. Din fericire, mai sunt si ca noi!

  • E dureros de adevarat ce ai scris tu si iti dau dreptate – copiii din ziua de azi nu mai sunt copii. Prea multi parinti incearca sa ii transforme in doctori in stiinte inca de pe scaunele gradinitei, prea multi, din comoditate, prefera sa ii tina in fata calculatorului pe motiv ca „macar acolo stie unde e” (oare?…oare chiar stiu unde le sunt odraslele cand bantuie online?…), prea multi uita ca joaca adevarata se petrece in aer curat si ca anticorpii se formeaza nu prin tinerea pruncului sub un clopot de sticla ci prin lasarea lui sa intre in contact cu oameni si lucruri si animale si plante si pamant. Ne sterilizam din ce in ce, chiar si sapunul a devenit mai nou ceva periculos, am inventat dispenserele automate cu senzor care iti depun in palma un strop de sapun lichid cand te simt in preajma. Noi cand eram mici luam marul direct din copac, il stergeam de tricoul care deja era plin de praf in urma jocului si muscam din el asa, si era tare bine…
    Iarta-ma, am deviat, aveam de gand doar sa iti dau dreptate, dar m-a luat valul :):(. Sincer? Mi-e ciuda ca ai dreptate.

    • Lucrurile vor reveni la realitatea pe care am trait-o noi atunci, pentru ca totul este ciclic. Poate vor trece 10, 50 sau sute de ani pana atunci. Dar sigur, va mai fi asa cum a fost copilaria la noi.

      Noi ar trebui sa ne bucuram, pentru ca am trait niste copilarii delicioase.
      Sa nu-ti fie ciuda :)

  • Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *