Tom & Jerry [scurt metraj]

De fiecare dată când zapez mă opresc pentru câteva secunde acolo unde sunt desene animate. Nu neapărat pentru că încă mă atrag, dar sunt foarte curios să aflu la ce se uită copiii din ziua de azi. Roboți, săbii, mușchi, lupte sau războaie. Cam la aceste substantive se rezumă desenele animate din ziua de azi. Lipsește esențialul: umorul. Tehnica a evoluat, în prezent calitatea unui desen animat este desăvârșită, dar textele, dialogurile sunt fade și fără substrat. Lupta dintre bine și rău se dă acum între roboți. În trecut se dădea între animale. Poate pare mai primitivă lupta dintre un șoarece și un motan, dar nu este. În amintirea vremurilor apuse, Tom & Jerry, unul dintre preferatele mele.

 

Morala: Umorul este zâmbetul filosofiei.

Facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedinmail
decembrie 30, 2012

Etichete: , , ,
  • Da, insa asa per total nu poti neglija si influenta majora pe care au avut-o transformarile managementului industriei cinematografice de la Hollywood, ducand la declinul studiourilor independente, la consolidari de tip corporatist, cu management administrativ din ce in ce mai indepartat de activitatea productiva de executie propriu-zisa, si functionand dupa alte principii si in altfel de organizare. Adica asta se cam stie asa istoric, de aia s-au si creat initiativele ulterioare independente alternative de tip Sundance, etc., cu gandul la calitate, pt ca in Hollywood, daca e sa iasa ceva calitativ, atunci artistul creator respectiv de baza trebuie sa fie, desigur, de adevarat nivel de talent ultra-exceptional, dar si super-puternic financiar + administrativ si organizatoric, si asta e, realist mai greu. De altfel cam la asta se referea probabil si dl Mungiu, cand a incercat sa explice mass-mediei de ce avea inca ezitari de a incepe sa lucreze la Hollywood…pt ca ii era teama ca pur si simplu nu va mai avea aceeasi independenta de libertate creativa, adica un mic cuvant de zis si el acolo…si intr-un fel poate ca are dreptate, insa pe de alta parte, e inca relativ tanar, si daca s-ar angaja intr-un efort asa mai pe termen lung si va reusi sa se implice in mai multe proiecte mai diverse, si le va duce la bun sfarsit, va avea si finantare, incet incet va capata si oportunitatea de a avea un cuvant de zis…dar e de munca bruta, intr-adevar si nu intotdeauna ff placuta, si cu sanse cam 50-50 de ceva succes optim progresiv.

    Este, intr-un fel, o alegere de cariera pe care trebuie sa o faca oricine la nivel individual pt sine insusi, (si nu neaparat doar cei care lucreaza intr-un domeniu creativ), mai ales daca vine dintr-o tara oarecum mai marginalizata pe anumite domenii de dezvoltare, insa industria cinematografica romana este o industrie ff veche, deci exista traditie de experienta si pe alocuri chiar de excelenta, desi desigur, cu diverse hopuri, si perioade mai grele, lacune, decizii proaste, etc. Dar asta e. Eu personal as vrea sa-l stiu pe dl Mungiu la Hollywood, deoarece chiar cred ca are tenacitatea (anduranta si abilitatea de perseverenta) respectiva necesara.

    • Si eu sunt curios ce ar face Mungiu la Hollywood, dar asta nu-mi umbreste dorinta de a vedea desene animate moderne interesante.

      Sunt de parere ca nu atat corporatizarea producatorilor cat lipsa talentului au condus la productile proaste in materie de animatii. Jerry, Donald, Bugs Bunny, Droopy reprezinta niste personaje memorabile. Pe cat de inteligente, pe atat de amuzante. Industria din prezent imi lasa impresia ca nu are capacitatea de a mai crea personaje memorabile. Acesta este marele meu of :)

  • ce drăguț :) mi-ai adus aminte de copilărie :)
    sunt fan tom & jerry :)…mă relaxează și amuză când îi privesc :)

  • Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *