Curiozitate. Limitare. Libertate

Curiozitatea reprezintă dorinţa de a cunoaşte ceva nou sau neobişnuit. Ea există în orice individ, manifestată la cote diferite. Unii o manifestă intens în mod natural, alţii au nevoie să fie stârniţi. Una dintre cele mai simple metode de stârnire a curiozităţii este limitarea (îngrădirea). Cum funcţionează?

Pune un afiş la intratea in orice hipermarket şi scrie pe el „Nu te uita la ceas!”. Ai să observi că majoritatea celor care citesc afişul îşi vor privi ceasul.

Pune în lift un stiker şi scrie pe el „Nu te uita în oglindă!”.  Chiar dacă n-ar fi intenționat, mulți vor privi sau se vor privi în oglindă. Dar de ce?

Acţiunea de a privi ceasul sau de a privi în oglindă este curiozitate sau simpla manifestare a sentimentul de libertate?

Curiozitatea este manifestarea libertăţii.

Facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedinmail
mai 29, 2013

Etichete: , ,
  • Pingback: Bun De Citit
  • hmm da… curiozitatea chiar e una din manifestările libertății :) curiozitatea practic reprezintă încercarea de a trece dincolo de fiecare limită impusă :)

  • Un subiect chir interesant…acum ca l-ai ridiat tu, chiar am devenit curios sa citesc mai mult despre curiozitate ! Se pare ca sf Thomas Aquinas diferentia intre curiozitate si studiozitate (diligenta de a afla lucruri noi), considerand-o pe prima un viciu si pe a doua o virtute. Mai recent, la 1/2 sec 20, unii cercetatori si-au pus intrebarea de ce oare unii soareci de laborator manifesta curiozitatea de a explora labirinturile in care erau clar inchisi si prizonieri, (desi nu stiu daca ei chiar isi dadeau seama de acest lucru, mai ales ca majoritatea se nascusera cam in acele conditii de cutiute de laboratoor si nu cred ca stiau cum arata lumea mai larga), daca nu le era nici foame, nici sete, (ca atunci cand le era foame desigur ca exploru cu mare asiduitate, ba chiar gaseau si drumul cel mai optim catre o bucatica de cascaval in timpuri record)…sa fi fost oare o dorinta de a gasi o iesire, sau doar o incercare naturala de a evita o senzatie oarecare de disconfort cauzata de plictiseala, si de a-si umple creierele de dopamina aducatoare de placere, (mai ales ca se stie ca atunci cand li s-a oferit alternativa de a obtine dopamina si mai multa si mai rapid prin injectare de cocaina direct in nucleus accumbens daca apasau pe o maneta, se pare ca le-a placut atat de mult incat stateau si apasau pe acea clapeta toata ziua, uitand si de foame si de sete pana cadeau epuizati), plus se pare ca dopamina naturala, fara cocaina si chiar fara nicotina, doar asa obtinuta prin activitati de explorare se pare ca se elibera chiar mai rapid la soarecii adolescenti decat la soarecii adulti ? Oare tineretul se poate simti incatusat de orele de dirigentie si civism ale sf Thomas Aquinas, si e curios in mod vicios asa expres pt ca doreste libertate ?

    • Eu cred ca in ceea ce priveste tinerii este pur si simplu vorba de libertate sau de perceptia lor asupra libertatii.
      La sobolani, asa cum se intampla si la oameni, este o chestiune cifrica, demonstrata pe ruta nevoi, substante, creierer, fizica+matematica :)

  • Eu as indrazni sa spun ca nu e doar curiozitate in exemplele tale ci si un grad vizibil de libertate. De fapt, aceasta libertate as traduce-o si prin incapatanare.

    • Iata o ideea buna. Incapatanarea pote fi interpretata la mijloc prin care ne manifestam libertatea. Asa trebuie sa fie.
      Bravo!

  • Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *