Românii și cântarul

Astazi vorbim despre romani si despre cantitati. Dupa parerea mea cele doua concepte coexista in trupul si sufletele noastre, ca romani. Romanii nu sunt prosti, sunt naivi; nu sunt destepti, au inteligenta nativa; nu sunt lenesi, sunt comozi; nu sunt curve, dar cauta castigul rapid si fara efort prea mult…Daca s-ar putea ca zi de zi sa cumpere dimineata un lucru si seara sa il vanda cu un pret ce depaseste cu 20 de lei pretul de achizitie ar fi perfect pentru el! El, romanul drag si scump cauta intotdeauna ceva rapid, ia mereu decizii pripite, vrea cantitate, mult si rapid! Daca e mult si ieftin, e clar ca a fost fabricat pentru el.

Particip, la fel ca voi, involuntar, la foarte multe discutii, cele mai interesante mi se par cele purtate intre soti, intr-un supermarket. Impreuna cu „Ea” fac de cele mai multe ori cumparaturile din Cora, singurul motiv fiind comoditatea, nimic mai mult. In fata raioanelor, sotii au dialoguri geniale:

Ea: Cat e hartia?

El: 15 lei!

Ea: Cate are?

El: Pai…8 role…

Ea: Si aia, cat e?

El: 11 lei!

Ea: Cate are?

El: 12 role…

Ea: O luam p-asta, 12 role, 11 lei, afacere!

Sa dezbatem „afacerea” acum. Dincolo de faptul ca hartia igienica „proasta” ar trebui sa fie interzisa, ea zice ca face o afacere, cumpara cu 11 lei 12 role de hartie, dar care ii va ajunge pentru 2 saptamani. Sunt 12 role dar o rola are foarte putina hartie. Dupa doua saptamani va cumpara alte 12 role, la acelasi pret „la oferta”, 11 lei. Un om cu capul pe umeri cumpara 8 role, care ii ajung pentru 3-4 saptamani, si este o hartie „buna”. Bilant: Sotii „obisnuiti” au cheltuit 22 lei pentru 24 Role hartie igienica „proasta si incomoda”, pe care o consuma in 3-4 saptamani. Oamenii cu capul pe umeri au cheltuit 15 lei pe 8 role, hartie delicata si fina, pe care o consuma in aceleasi 3-4 saptamani. Avantaj: Oamenii cu capul pe umeri, clar!

De cate ori nu ati auzit intrebarea asta hipnotica „Si cate/cati sunt?”…? Nu are importanta nici calitatea, nici marca, nici eficienta produselor, pentru romanii „de rand” este foarte important cate sunt, cate bucati, sa fie multe. Dar asa cum am judecat mai devreme, mult nu inseamna si bun. Mult nu inseamna „afacere” si mai ales mult nu inseamna ieftin.

Nu stiu daca ati observat si voi, dar toate magazinele deja sunt orientate, prin sloganele publicitare, in mod exclusiv catre romanii „obisnuiti”…Ceva de genul „Vino la noi, cumperi MULT si platesti PUTIN!”. Da, poate este adevarat, dar cumperi mult si prost, si revii la noi, iar cumperi mult si prost, si uite asa te prinzi in hora asta a dementei. NU! Trezeste-te! Tu trebuie sa cumperi ceva bun, ceva calitativ, nu cantitativ…Nu cauta castigul rapid, orienteaza-te „pe termen lung”, gandeste inainte de a te bucura de „ofertele” de tip „6 la pret de 4”!

Morala: Mult e prost, puțin e bun!

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail
noiembrie 30, 2010

Etichete: , , ,
  • Te pune pe gânduri?

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.