Totul se (răs)plătește. Ping pong

Nimeni nu este singur. Respirăm același aer și populăm aceeași planetă. Ne atingem, intrăm în contact, interacționăm cu zeci sau sute de oameni în fiecare zi. Suntem piese mărunte într-un mega-sistem care se autoreglează și funcționează mereu cu piesele pe care le are. Furnicarul în care ne desfășurăm viețile este într-o mișcare continuă. Nimeni nu stă, nimeni nu este izolat. Suntem particule minuscule, caracterizate de o imensă putere de influență. Ceea ce facem poate să schimbe minți, să genereze zâmbete, să descarce nervi sau să calmeze spirite. Orice spunem, facem sau gândim, reprezintă energie care mai devreme sau mai târziu se va lovi de altă particulă și o va influența. Alt om. După, se va întoarce.

Energia pe care o generează fiecare individ mișcându-se prin viață, se va întoarce la el. Poate nu toată, dar nu cantitatea este importantă, ci sensul ei. Este ca un ecou. Nu poți zâmbi unu om sănătos, iar el să-ți răspundă încruntându-se. Dai plus, se întoarce plus, așa scrie în cartea tehnică a mega-sistemului. Nu se poate altfel. Poate că uneori ni se pare că dăm ori prea mult, ori prea plus și primim fie prea putin, fie prea minus. Trebuie totuși să avem în vedere că lucrurile se plătesc și se răsplătesc pe parcursul întregii vieți. Ceea ce înseamnă că este foarte posibil să te păcălești crezând că păcălești mega-sistemul.

Este foarte posibil să scapi o dată. Faci minus, primești plus. Scapi și a doua oară, faci minus, se întoarce plus. Exact ca în poveste, funcționează până se sparge ulciorul. Iar după ce se sparge, lucrurile încep să se echilibreze. Echilibrul nu face nimic altceva decât să-ți răsplătească energia pe care ai generat-o. Și pentru că sistemul universal funcționează întotdeauna corect, îți va returna totul cu același sens. Minus ai dat, minus vei primi. Atenție că răspunsul poate să vină târziu, după ani. Este foarte posibil ca minusul să-ți intre când deja tu te vei fi schimbat și vei fi uitat că minus ai dat. E un alt fel de ping-pong.

Nimic nu se pierde, totul se transformă.

Facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedinmail
  • pai Razavn, legat de plata si rasplata. Daca un copil se naste intr-un mediu care ii este impotriva…si plateste parca…deci e prea micsa fi facut cine stie ce…ale cui actiuni le plateste?

  • Sistemul universal nu functioneaza intotdeauna corect.Nu mi dau seama de ce vorbesti la modul absolut.Nu ne putem pune in piele fiecarui om si nu cunoastem fiecare poveste de pe planeta asta.De unde putem sti noi ca nu exista cazuri in care universul nu a rasplatit sau platit corect pe parcursul intregii vieti a cuiva?Si imi pare brutal ce ii spui Iuliei.Practic un copil supus vitregiilor sortii,poate maltratat si batut de parinti mizerabil,plateste actiunile sale?Care e vina lui sau actiunea lui?Ca s-a nascut?

    • Sunt de parere ca fiecare se naste in locul in care trebuie sa se nasca. Pentru ca fiecare vine cu propriile lectii de invatat. Atat.
      Uite.
      Un copil supus vitregiilor vietii poate ajunge olimpic european la trei materii diferite. In acelasi sens, daca s-ar fi nascut intr-o alta familie (mai „buna”), nu s-ar mai fi compus mediul care l-a impins sa invete. Sper ca am gasit cuvintele potrivite.

      Sistemul functioneaza intotdeauna, altfel nu ar fi universal. Gandeste-te ca tu poti primi in aceasta viata mult minus, doar pentru ca rude indepartate au pus mana incorect pe plus. Sigur ca se poate intampla si invers.

  • Eu ma simt uneori coplesit ca primesc atat de multe de la altii stiind ca nu voi avea timp sa inapoiez obligatiile, ca ma si simt vinovat. Si acum de cand am si eu cont de Facebook primesc si atatea Like-uri virtuale ca nu am timp sa dau si eu Like la toti care imi dau Like, zau, adica si in virtual si in real life, tot primesc si primesc din generozitatea altora, si eu nici macar nu am mai scris un articol pe blog de nu stiu cand !

    • Dar oricum ideea principiului „Dupa fapta si rasplata” este una buna, adica de ex datorita acestui principiu eu personal m-am decis sa privesc blogging-ul (plus activitatea de comentarii pe bloguri) ca niste activitati caritabile. Daca ma lamuresc si cu SEO si alte chestii de largit audienta, pai chiar ametesc cand ma gandesc ce de caritabil pot eu sa ajung si eu sa fiu asa la nivel
      global. Si chiar daca as incepe sa vand ceva on line, nu-mi dau seama ce, dar asa teoretic, de ex bomboane agricole sau rahat, (ca la braga nu ma bag, e mai dificil de vandut lichide pe net), pai ma gandesc ca vor avea parte mai multi oameni de rahatul meu daruit sau chiar vandut cu cea mai mare generozitate, ei de ce sa nu aiba ocazia sa guste si ei rahat, de exemplu ?

    • Principiul functioneaza chiar si in Online, iar eu gandesc asa: persoana care-ti da like deja a primit de la tine plus, pentru ca s-a regasit in informatia expusa de tine. Like-ul este ceea ce primesti ca urmare a ceea ce ai dat. Nu trebuie sa-l intorci, neaparat.

      E foarte frumos sa „fii caritabil”. Mie-mi place sa inlocuiesc „caritabil” cu „bun”.

  • Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *