Aventuri în bucătărie. Artă și Comedie

Bucătăria reprezintă pentru mine locul în care oamenii devin magicieni. Probabil din cauza faptului că fac parte din cercul select al celor care în afara de friptură, cartofi prăjiți și omletă nu au gătit niciodată altceva. Ah, și clătite. Cercul select al celor care cred că aragazul este o simplă piesă de mobilier. Care poate să încălzească apă, cel mult face cea mai bună cafea la ibric. Și care este greu de curățat după ce oamenii din alte cercuri gătesc. Iar cuptorul reprezintă spațiul unde uneori poți să depozitezi o tigaie sau o tavă mai mare. Este foarte util, recomand.

Am o apreciere deosebită pentru persoanele care știu să gătească bine. Întotdeauna am avut-o. Fie pentru că mie mi se pare imposibil să amesteci ingrediente și să iasă ceva comestibil, fie pentru că de cele mai multe ori mănânc de poftă, nu de foame. Se spune că dacă nu încerci nu reușești. Este adevărat. Însă cu cât servești mâncăruri mai bune, cu atât mai mic devine curajul care ar trebui să te împingă de la spate. Mă fascinează în schimb ustensilele. Sandwich Maker-ul, eternul meu prieten, este una dintre cele mai tari invenții. La fel și prăjitorul de pâine. Făcute parcă pentru bărbați. Nu sare nimic, nu murdărești nimic, nu speli nimic. Bagi în priză, scoți din priză, ideal.

Mixerul este și el o invenție utilă. O spun din exterior, pentru că de fiecare dată când am încercat să-l folosesc m-am simțit ca un artist. Ca un pictor, mai exact. Nu știu cum reușesc cei din alte cercuri să-l stăpânească. Cei din cercul meu, de fiecare dată când se apropie cu brațele metalice ale mixerului de bolul în care crema așteaptă nerăbdătoare să fie învârtită, au un șoc. Pe pereți încep să apară mici pete de culoarea cremei din bol. Mici la început și din ce în ce mai mari. Mari devin și ochii mei, întrebându-se parcă de ce? De ce mi se întâmplă tocmai mie să nimeresc o cremă cu atâta personalitate? Stai în bol! Nu, nu vrea.

Scoți mixerul, singura soluție. Și atunci se întâmplă două lucruri. Realizezi că nu mai știi care este butonul care oprește mixerul, dar panicat îți asumi riscul. Analizând cele trei-patru butoane în cele trei-patru secunde în care pictezi cu crema nu numai gresia, dar și tricoul tău alb,  apeși pe cel care mărește viteza de rotație. Alte trei-patru secunde de panică și cremă în ochi îți luminează calea și reușești să apeși butonul atât de necesar pentru a pune capăt momentului artistic. Nu înjuri, ca nu este indicat să fii nervos când gătești. În minte-ți plutesc întrebări de bun-simț: de ce crema Ioanei stă mereu cuminte când se învârte mixerul prin ea? A mea ce are? Și-un singur răspuns pentru ele: Sigur e de la cremă! Iar drumul tău in MasterChef se oprește aici.

Ce bine! Dar nu s-a terminat. Mixerul încă bâzâie și nu înțelegi de ce. Vei realiza după minute bune că butonul apăsat este cel care scoate bratele metalice. Iar dacă după atâta artă mai  rămăsese puțină cremă pe ele, acum crema toată este pe gresie. Mă rog, aproape toată, pentru că o parte dă culoare pantalonilor tăi gri. Gri deschis. Momentul artistic s-a încheiat. Crema, maioneza, aluatul sau ce-a fost, a fost odată în bol. Acum este pe pereți, pe gresie, pe tricou și pe pantaloni; pe față și puțin prin păr.  Scurtă analiză bărbăteasca: Am încercat, nu sunt făcut pentru asta, renunț. Cu blenderul este altă poveste. Mai ales când uiți să pui capacul. Ceva frumos, viteză mai mare, bucăți mai mici, ochi înlăcrimați de ceapa din ei, culori vii, operă de artă și sacrificiu. [Dacă e Joi e voie bună, e cea mai scurtă zi!]

Morala: Bucătăria nu este pentru oricine.

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail
martie 28, 2013

Etichete: , , , , ,
  • Ha ! Ha ! Cu mixerul si eu am avut aceeasi relatie dezastruoasa ca cea descrisa mai sus, mai ales ca era ff greu de curatat chestiile lipicioase intarite din jur dupa aia ! Dar asa mi-a trebuit daca m-am avantat intr-un domeniu pt care chiar ca nu aveam nici o afinitate, mai mult asa ca sa fac pe nebunul decat din cauza ca eram serios interesat sa ma perfectionez plus din cauza ca-mi placea bazaitul acelor brate metalice plus faptul ca existau mai multe butoane colorate acolo, mi se parea ceva ff similar cu Super Nintendo la vremea aia, numai ca din pacate rezultatul nu era virtual, si asa de tare m-am chinuit cu curatatul ca am impresia ca asta m-a descurajat ulterior si de la jucat Paintball la nivel amator, desi acolo iti da un fel de uniforma de protectie plus e in cadru mai larg natural nu in vreo incinta inchisa ca o bucatarie, dar eu nu mai doream sa vad nici o pata de culoare, fie ea artistica sau razboinica, in jurul meu !

  • Nici nu ma indoiam, doar esti barbat :)
    Exact ca la Nintendo m-am simtit si eu, atatea butoane, viteze, culori diferite, galbene, verzi, rosii, gri, ceva frumos. Exista un inceput in toate. Asa cum exista si un sfarsit :)

  • Ha Ha Ha HA!!! Ce-am mai râs! Frumoase experiențe ai tu în bucătărie… TU ai merita să te duci la un concurs ( da încă nu s-a inventat) cu bucătarii un dezastru în bucătărie!
    Dar să știi că… prăjitorul se curăță totuși din când în când… iar Sndwich Maker-ul se spală :p

  • Hehehehe
    Mai lipsește să bagi în cuptorul cu microunde vreo cană cu smalț.
    Să știi că, întradevăr, bucătăria nu este pentru oricine. Mai ales pentru că cei cărora le place să gătească, le place să fie apreciați la maximum. Mai ales de grumanzii afoni :D

  • Da, recunosc că am creat și eu asemenea opere de artă cu mixerul, însă am fost „școlit” să-l folosesc. Primul hint a fost: „ Opreste mixerul atunci cand paletele sunt încă în cremă, nu afară.” Ceea ce mi s-a părut și mie destul de logic, dar în chinurile creației cine se mai gândește la astfel de chestii? :))

  • @ Pishky

    Da stiu, prajitorul se scutura…Sandwichmakerul se spala, o fac, dar asta-i nimic pe langa stricaciunile pe care le provoaca o cratita sau blestemul numit mixer :)
    Si gandeste-te ca treba cu crema s-a petrecut de mai multe ori, insa prima data alaturi de o doamna foarte draga mie pe care am dorit s-o impresionez participand activ la fabricarea unei prajituri pentru fiica ei. Initial am vrut sa ajut, ulterior am decis ca trebuie sa ma implic. Am impresionat-o ce-i drept :)

    @MitzaaBiciclista

    Am bagat o rulada de carne in staniol. A fost frumos, recunosc :)
    Legat de apreciere, cred ca sunt cel mai apreciativ om in viata. Si multumesc cerului am pe cine sa apreciez si am si de ce.

    @Mediatorul

    Asa este, ca de la barbat la barbat iti spun ca nu pot sa ma concentrez si la crema si la mixer. Deja sunt doua lucruri si incep sa ma simt bulversat :) Stiu ca stii ce zic. Am invatat sa-l folosesc si eu (sper) fara sa spal dupa :) Chinurile creatiei sunt mari si devastatoare uneori.

    @Andreea Toma

    Daca am ajuns sa te uimesc vorbind despre bucatarie sa stii ca am un motiv de mandrie. Nu conteaza contextul, pur si simplu alaturarea termenilor ma face sa-mi creasca inima :)

  • Cu alte cuvinte toata documentatia lui Andrei vis-a-vis de mousse de cioco a fost de prisos… :))))
    Bv! Ma bucur ca totusi ai incercat…

  • @Alexandra Radu

    Nu, aceasta este o aventura mai veche.
    Maine sper sa reusesc sa fac ceva cu documentatia de la Andrei. Ceva diferit fata de ce am povestit azi, sper!
    Multumesc pentru incurajare, oricum! Te tin la curent :)

  • Ei bine, ca sa te conving ca-s un mester in bucatarie ( lipsit de modestie de altfel :)) ) si pentru ca in general, barbatii sunt cam cei mai buni in bucatarie , am sa-ti gatesc ceva si intr-o zi, aleasa de tine, in pauza am sa-ti servesc ceva deosebit :P

  • @Andres

    Dar eu deja cred despre tine ca esti un bucatares deosebit. Atata doar ca nu am incercat mancarea :)
    Maine te sun dupa ce fac pe magicianul :)

  • ai fost absolut adorabil in descrierea pe care ai facut-o,parca am vazut un film :))
    prietenul meu nu se apropie de niciun buton colorat din bucatarie,oricat de atragator ar fi…nu se lasa prins in „capcana” si pace :))

  • Dupa ce am scris articolul acesta, parca am prins curaj si ieri mi-am demonstrat in primul rand mie ca pot. Si am reusit sa fac o crema.
    Si prima mea supa de pui.

    Am aflat si faptul ca mixerul poate fi prietenul meu :) Sper sa pastram relatia de prietenie pentru mult timp.

  • Crema de ciocolata cu frisca lichida, ou si spuma de albus.
    nu stiu cum se numeste dar asta am folosit :)

  • @pandhora
    Ei, iata, mousse au chocolat am facut :)

    @Andres
    Multumesc pentru sfaturi, nu credeam ca pot sa fac, dar iata ca se poate :)

  • Ce bine am râs :))))))) Văd că te-ai împrietenit între timp cu mixerul, sper să fie de durată!
    Eu mănânc pentru că trebuie, nu mă prea fascinează domeniul, îmi știu găti mai multe feluri de mâncare și e ok. Uneori mă mai apucă talentele :))
    Îi apreciez și eu pe cei care chiar au răbdare și fac din asta o artă :)

    • @Colorbliss
      Oricum, cei carora le place sa gateasca fac arta pur si simplu. Fara sa se chinuie, este o chestiune naturala. Cel putin asa-mi lasa impresia.
      Sper sa fie de durata si sper sa am ocazia sa ma imprietenesc si cu alte scule.

  • Da, posibil să le vină oarecum și natural, mai ales dacă îi interesează în mod real ce fac acolo. Uite, am un amic care se uita la ceva tutoriale realizate de bucătari profesioniști. Eu, recunosc, nu am avut răbdare să mă uit, el privea ca la ceva documentar :D

    Eu am un roboțel simpatic, îmi toacă mărunt legumele, le amestecă pe-acolo. E genial :P Că tot nu îmi place mie să tai ceapă :)) Cu mixerul nu prea am insistat :))

  • Cunosc si eu astfel de oameni :) Sunt putin ciudati, dar chiar ii apreciez pentru capacitatea lor. In plus, ei daca se uita ca la documentar la emisiuni culinare, au ceva material de castigat: mancarea.
    Eu daca ma uit la un documentar nu castig nimic material :) Si nici nu invat cum au construit egiptenii piramidele.

  • M-AM AMUZAT COPIOS CITIND POSTAREA SI COMMENTURILE…MI-AM ADUS AMINTE DE PRIMELE MELE EXPERIENTE IN BUCATARIE CAND MI SE PAREA INGROZITOR DE GREU SA TOC O CEAPA, ULEIUL GASEA TOT TIMPUL O BUCATICA DE PIELE NEACOPERITA PE CARE SA SARA IAR MIXERUL ERA UN DRACUSOR PUS PE RELE:)))) ACUM DUPA 8 ANI DE BUCATARIE POT SPUNE CA MA PRICEP…CITESC BLOGURI SI DIVERSE RETETE PE DIVERSE SITE-URI SAU PE FB…LE FAC, LE REFAC CUM VREAU, LE MAI SI STRIC….DE….N-AM ZIS CA SUNT MASTERCHEF:)))) DAR IMI PLACE SA GATESC ASA CUM IMI PLACE SA SI MANANC…AM SI UN CARNETEL IN CARE IMI NOTEZ RETETELE CE LE GASESC SI VREAU SA LE INCERC. ASA CA TI-AS DA UN SFAT: PERSEVEREAZA DACA INTR-ADEVAR VREI, SE POATE!!!DAR IN TIMP…TOATE SE FAC IN TIMP…CHIAR DACA NU AI VIATA AIA DE 5000DE ANI, EU ZIC SA NU TE LASI DESCURAJAT:))))))))

  • Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *