Oameni serioși

J.O.I.12Comentarii

Ești aici:··Oameni serioși

Încă există oameni care spun despre alți oameni, într-o notă laudativă, că sunt serioși. Dar ce sunt acești oameni serioși? Nu suntem serioși cu toții? Ce, unii râd întruna? Nu, dar nu cred că despre mimica feței vreau să vorbim, ci despre esența omului considerat serios. Încă. Ce îl face pe un cunoscut de-al tău om serios? Este om serios pentru că nu întârzie la o întâlnire la bere? Pentru că dacă ai nevoie de ajutor el nu folosește negația niciodată? Este om serios dacă râde la glume? Sau pur și simplu pentru că are o facultate și un master terminat la o facultate de stat? De ce este un om serios?

Un om serios nu discută despre sex în public. Acesta este un lucru neserios, nu-i așa? Cum să fii serios și să-ți permiți să dezbați astfel de subiecte în public? Așa ceva nu se face, nu? Dar să ne imaginăm că tu om serios, după cum ar spune lumea, te afli înconjurat de cinci-șase femei. Într-un magazin de lenjerie intimă pentru femei. Tu nu vrei decât să faci o surpriză, sau pur și simplu să-ți scutești jumătatea de un drum, dar toate sunt cu ochii pe tine. Nici nu știi dacă privirea este acuzativă, apreciativă sau de scârbă. Aceste femei te consideră om serios oare? Oamenii serioși nu cumpără lenjerie intimă pentru sexul opus, asta să fie? Hmm…

Un om serios nu bea, nu-i așa? Adică dacă pornești aplecat din sufragerie către hol căutându-ți teneșii ca și cum ai alerga după niște găini vii la o petrecere cu necunoscuți, ești considerat neserios. Nu? Chiar dacă tu nu vrei decât să pleci acasă. Ți-ai dat seama că te-ai îmbătat, pleci. Simplu. Toți cei prezenți te vor considera un mare neserios, nu-i așa? Chiar dacă tu probabil conduci o companie mare, ai mai mulți ani de școală decât fiecare în parte sau adunat. Bei prea mult, iar un om care bea prea mult nu are cum sa fie un om serios, nu? Oamenii serioși nu consumă băuturi alcoolice, asta să fie? Hmm…

Oamenii serioși nu ascultă muzică neserioasă, de-aia cu versuri obscene, știi tu! Dar știi de ce? Pentru că oamenii serioși nu înjură. Nu le stă în comportament. Nu trebuie să denumească organul în locuri publice. Dacă președintele tării ar apărea la televizor cu un discurs în care să-și scoată și să-și bage în opoziție, sigur nimeni nu îl va mai considera om serios, nu? Strict în acest context. Deși toți oamenii înjură, face parte din limbaj. Secretul este să o faci cât mai intim. În gând, preferabil. Dar și acolo să știi că tot înjurătură se cheamă. Nu ai cum să fii serios dacă înjuri, nu? Cel puțin, nu în public. Dar cei care țin concerte cu sălile pline făcând muzică din aceea neserioasă, înjurând în fața a sute de mii de oameni, cum sunt? Sunt neserioși, nu? Oamenii serioși nu înjură în public, asta să fie? Hmm…

Un om serios are însă libertatea să râdă. Nu poți să spui despre cineva care râde că nu este serios. Dar dacă râde de unul care cumpără lenjerie intimă pentru femei? Ești om serios dacă râzi de un om beat? Îmi iau fața de om serios și mă mai gândesc.
[Dacă e Joi, e voie bună, e cea mai scurtă zi!]

Morala: Oamenii serioși nu sunt serioși.

12 gânduri despre „Oameni serioși”

  1. Asa cuaie, vezi cat de simplu e, poti sa vorbesti despre seriozitate despre cum e ea si ce e si ce nu e sau ce pare a fi. Dar nu vorbesti despre alcool si faci afirmatii la adresa lui daca nu esti pe topic. Ma bucur ca ai inteles mesajul si nu te-ai suparat a iegher prost. Apreciez , ciao.

  2. Din perspectiva mea, un om serios poate să se și îmbete, poate să asculte hard rock cu volumul dat la maxim, poate să vorbească pornache și restul…dar nu poate niciodată să-și retragă un cuvânt. Nu poate să te vorbească pe la spate, fiindcă urăște să fie coțcar, nu poate să spună una și să facă alta fiindcă urăște ipocrizia,nu poate să promită ceva și să nu facă apoi ce a promis fiindcă nu ar mai putea dormi noaptea gândindu-se că s-a făcut de rahat vis a vis de cel în fața căruia și-a asumat un lucru și cam toate chestiile de genul ăsta.

  3. Eu cred ca mitzabiciclista a descris mai curand un om integru decat un om serios. Dupa parerea mea, un om serios are, in plus, fata de integritate, si un grad de tinuta comportamentala de moderatie, de ex nu exces de alcool sau de porno, desi permise la nivel cat de cat controlat, (desigur in acceptiunea ca serios nu insemana neaparat trist, lipsit de simtul umorului, total abstinent, sau de-a dreptul incuiat), pe cand un om „doar” integru isi permite la nivel mai relaxat (fata de sine insusi si fata de „societate”) sa se si imbete la nivel total porcesc uneori.

    1. Ha ! Ha ! Chiar ca blogul tau este ff educativ ! Pune intrebari care chiar ma fac sa ma gandesc si ma ajuta sa-mi imbunatatesc vocabularul…desi habar n-am daca o nimeresc corect sau nu ! Acum ma gandeam la nivel scolaresc, (mai ales eu, ca elev total mediocru), ca doresc sa primesc si nota, plus sa-i dai o nota si lui mitzabiciclista, ca sa vedem cine ia media mai mare la sfarsitul anului scolar ! Ha ! Ha ! Zau dca nu a avut dreptate o profesoara de geografie pe care am avut-o o data care doar s-a uitat o data la mine si m-a etichetat un „ambitios”, desi eu nu ma consideram absolut de loc competitiv sau ambitios, ci mai curand doritor de liniste si mediocritate ca sa nu fiu scos niciodata la tabla. Dar, vezi ce era in adancul meu ? Ma rodea, de fapt, ambitia pe dinauntru !!

    2. Am un draft salvat cu titlul „elevul serios”. Dar tot in acelasi sens se pun intrebarile. Poate un elev serios sa se imbete in timpul luber? :) Poate sa injure? Greu de spus…Un elev integru, asa cum bine ai zis, nu poate.

      Revenind…profesoarele intotdeauna iti spun ca esti ambitios, trebuie sa-ti dea curaj. Cand eram mai mititel, cea mai utlizata expresie a profesorilor cand venea vorba de elevi era „brânză bună în burduf de câine”. Asta trebuia sa-ți dea incredere in tine :)

  4. @Mitzabiciclista: ha ! ha ! uite ca m-ai pus in incurcatura, pt ca initial nu ma gandisem decat la imaginea unui barbat, dar acum a trebuit sa ma gandesc si la cum ar putea arata o femeie serioasa…prima imagine care mie mi-a venit in minte ar fi fost una care poate ca a fost chiar usor ridiculizata uneori in trecut, imaginea unei femei de tip „bluestocking”…am citit pe wikipedia ca la inceput, in sec 18 cand au aparut acele societati de femei intelectuale educate, la inceput in Marea Britanie, sub initiativa d-nei Elizabeth Montagu, era permisa si participare barbatilor, si abia catre sfarsitul sec 18 ele au devenit exclusiv feminine.

    Pe urma, m-am gandit ca poate aceasta imagine care mi-a venit prima in minte era una oarecum asa invatata extern, ceva de tip vreo lectie din asta de istoria literaturii, pt ca de fapt femeile serioase nu trebuie neaparat sa fie intelectuale diplomate superior…adica de ex eu o consider chiar pe bunica mea o femeie chiar ff placut serioasa, desi nu avea studii superioare si nu era interesata de a discuta pe teme de critica de arta sau politica, dar totusi era considerata chiar o gazda ff placuta printre cunoscutii ei, si mai mereu avea destui musafiri, adica era o femeie chiar dezinvolta social si cu mult bun simt, si, mai ales cu acea moderatie echilibrata de care vorbeam mai sus in legatura cu „seriozitatea”, adica nu era nici habotnica, nici total permisiva in ceea ce priveste diverse moravuri sociale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sus