Într-un sexshop

Astazi vorbim despre un subiect picant. Picant pentru ca l-am facut noi sa fie asa. Nu eu sau tu, ci noi in general, noi oamenii, noi pudicii, noi cei puri si inocenti, noi evlaviosii. Astazi vorbim despre sex shop-uri. Ce inseamna, cui se adreseaza si ce parere avem noi despre aceste entitati si mai ales despre materialele pe care le comercializeaza.

Oamenii sunt nascuti sa fie rusinosi si nascuti sa ascunda gandurile „nenormale„. Nu stiu cati dintre voi au intrat macar o data intr-un sexshop. Eu am intrat, de mai multe ori, din pura curiozitate. Nu m-a muscat nimic inauntru, nu m-am simtit stingher, nu m-am rusinat, nimic din toate astea. Si vorbesc de cativa ani buni in urma…Nu inteleg insa de ce sunt oamenii, mai ales femeile, reticente la sex shop-uri si la activitatea pe care ele o desfasoara.

In orice sex shop veti intra, veti observa foarte repede ca 98% dintre produsele comercializate se adreseaza femeilor. Cifra asta este alarmanta! Este alarmanta din simplul motiv ca 98% dintre femei vor nega faptul ca au fost intr-un sex shop macar o singura data. Ceva nu se leaga, nu? Majoritatea femeilor au o parere (exprimata verbal) foarte proasta despre sex shop-uri. Cifrele insa ma determina sa cred ca nu este asta parerea reala. De ce s-ar mai chinui comerciantii de jucarii sexuale sa aduca atata marfa pentru femei, daca ele nu sunt interesate, ba chiar sunt impotriva sex shop-urilor. Concluzia nu poate fi decat una singura: femeile sunt interesate de jucarelele sexuale.

Daca femeile nu ar fi atat de interesate, atunci s-ar gasi si marfa pentru barbati. Dar ghiciti ce? Nu prea sunt produse destinate barbatilor. Cine ar fi atat de idiot sa vanda produse destinate femeilor cand barbatii cer in prostie jucarii sexuale? Nimeni, nu? Asa ca vanzatorii s-au adaptat la cerere, e o treaba pur economica: femeile cer, comerciantii ofera.

Bineinteles ca barbatii sunt cei care sunt mult mai deschisi la astfel de discutii, femeile fiind (cum ziceam mai devreme) foarte reticente: Cine draga eu? In viata mea nu am fost…Ce-mi trebuie mie? In realitate insa, multe femei sunt maximum interesate de produsele comercializate in sex shop-uri. Femeile sunt atat de apropiate de produsele achizitionate incat le pun si nume. Am auzit ca o tanara domnisoara isi botezase jucaria „Doru„. A cum sincer, ganditi-va putin: Doru? Daca il articulam devine dorul. Are dorul mare ? Dorrul de…cine? Sau de…ce? Lasa ca stim noi ce i-ar trebui, dar ea sustine ca nu ii lipseste nimic. Ea il are pe Doru si toata lumea este fericita.

Alt caz despre care am auzit a fost o alta domnisoara, care si-a botezat dildo-ul Pitbull (Mrrrr). Va inchipuiti ca alta rasa nu ar fi putut stapani rautatea din domnisoara respectiva. Nu canish, nu terrier, nu boxer, nu, nu, nu! Ea are nevoie de ceva puternic, masiv, periculos, asa ca si-a denumit jucaria Pitbull. Pitbull so` pe ea! Bine ca nu i-a zis Ursul, sau Elefantul. Ne-am fi dat astfel seama cam ce i-ar trebui. Nu ca pitbull-ul ar fi ceva mai linistit, dar din punct de vedere al proportiilor, e mai „uman”. Sau nu? [Dacă e Joi e voie bună, e cea mai scurtă zi!]

Morala: Joaca-te cu cine vrei, eu mă joc singur!

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail
iunie 2, 2011

Etichete: , , , ,

Te pune pe gânduri?