De ce mă gândesc la ce mă gândesc?

Ca ființă superioară și socială, exact la fel ca tine, îmi place să cunosc oamenii și să le decodez mecanismele de funcționare. Fiecare are un sistem propriu, construit și alimentat de-a lungul vieții. Fiecare are o motivație internă sau externă, care stă la baza tuturor acțiunilor pe care le întreprinde sau a gândurilor pe care […]

Read More De ce mă gândesc la ce mă gândesc?

Un minut. Contractul în alb

[09:59] Nu știu unde sunt; nu mă interesează. Nu știu cum am ajuns aici; nu-mi bat capul. Nu simt teamă sau alte emoții care să-mi semnaleze că este ceva în neregulă. Nu, totul pare perfect.  Sunt foarte calm, ai zice – suspect de liniștit. Parcă pentru prima oară m-a părăsit cu totul curiozitatea. Sunt conștient […]

Read More Un minut. Contractul în alb

Neofilie. Realitate și iluzie

Încă de pe la doi ani și jumătate, de când conștientizăm faptul că noi suntem piticii din oglindă, începem să (ne) construim. Ne identificăm cu corpul nostru, devenim conștienți de el și mai ales de mișcarea lui în ceea ce oamenii mari denumesc realitate. Odată ce am aflat că avem un corp, gândim și regândim […]

Read More Neofilie. Realitate și iluzie

Un minut. Pozitiv și negativ. Ești suma gândurilor tale

[07:59] Se ridică de pe fotoliu și apasă cu palma pe cotorul cărții. Gândesc pozitiv. O fac natural sau instinctual, nu mă privește. Nu l-am văzut pe Iisus. Nu dețin secretul fericirii absolute și nici cel al vieții eterne conștiente. Încă. Nu m-a învățat nimeni să gândesc pozitiv, nu mi-a arătat nimeni scheme logice sau statistice […]

Read More Un minut. Pozitiv și negativ. Ești suma gândurilor tale
ianuarie 28, 2015

Etichete: , , , , , , , , 6 Comments

Un minut. Chimie și mister, ce vrei?

[09:00] Deschise larg ferestrele lăsând Soarele să îi inunde camera și sufletul. Puse coatele pe pridvor, închise ochii și își ascultă liniștea. Cineva îmi spunea că marele secret al vieții îl afli abia atunci când ai certitudinea totală că știi ce vrei. Așa este. Pare probabil un lucru mărunt, într-o lume în care mai nimeni […]

Read More Un minut. Chimie și mister, ce vrei?
decembrie 12, 2014

Etichete: , , , , , , , , , 2 Comments

Cum e să ai așteptări?

Cum ar trebui să privești lucrurile? Nu există un răspuns care să mulțumească toate cadrele în care am putea plasa așteptările. La modul general așteptările sunt imagini pe care le fabrică mintea. Uneori cu, alteori fără voia posesorului. Intrând în contact cu oameni, cunoscându-i, mintea caută să îi încadreze în anumite tipare. Pentru fiecare cunoscut, […]

Read More Cum e să ai așteptări?
noiembrie 27, 2014

Etichete: , , , , , , , 7 Comments

Tăcere și gânduri comune

Eu pot fi oricine și orice, tu poți fi oricine și orice. În vânzări, atunci când taci, îl provoci pe celălalt să vorbească. Indiferent cine ar fi celălalt. Nu este neapărat o tehnică, pur si simplu asta se întâmplă. Atunci când taci, îl obligi într-un fel să-și spună parerea despre produs, dacă este client. Il […]

Read More Tăcere și gânduri comune
noiembrie 11, 2014

Etichete: , , , , , , , , 2 Comments

Ori suntem oameni, ori nu mai suntem?

Om sunt. Oameni suntem. Toți oamenii sunt oameni. Și dacă suntem oameni, înseamnă că suntem ființe superioare. Ca oameni, suntem ființe sociale, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, atenție. Fizic, ne caracterizează poziția verticală a corpului și statul pe două picioare. Structura piciorului este adaptată la poziția pe verticală, mâinile ne sunt […]

Read More Ori suntem oameni, ori nu mai suntem?
noiembrie 3, 2014

Etichete: , , , , , , 2 Comments

Oricine are dreptul la dor

Dorul poate avea foarte multe sensuri. Sunt atâtea definiții pentru dor câți oameni îl simt. Nu știu de ce, dar cei care experimentează dorul sunt uneori priviți ca oameni slabi. Oamenii asociază dorul cu lacrimile și lacrimile cu suferința. Dar nu trebuie să fie neapărat așa. Avem dreptul din când în când să ni se […]

Read More Oricine are dreptul la dor
aprilie 24, 2014

Etichete: , , , , , , , 21 Comments