O lume ascunsă: sufletul

Gânduri16Comentarii

Ești aici:··O lume ascunsă: sufletul

Conform definiţiei, sufletul reprezintă suma proceselor psihice, care caracterizează lumea internă a individului. Altfel spus,  latură psihică a omului. Am citit definiţia de nenumărate ori, dar nu reuşeşte să mă lămurească. Eu leg psihicul de creier, în speţă de raţional. Ori pentru mine sufletul este cu mult mai aproape de emoţional, nu de raţional. Ceea ce mă determină să cred că definiţia nu este tocmai corectă.

Nu prea putem să definim sufletul, dar ştim că îl avem. Cum putem să ştim că avem ceva dacă nu suntem în stare sa definim acel ceva? De cele mai multe ori punem semnul egal între suflet şi sentimentele intense ca ura, iubirea sau mila. Chiar dacă nu mi se pare corect, spunem despre un om că are un suflet mare atunci când dă dovadă de empatie, milă, bunătate sau omenie. În acelaşi sens, omul fără suflet este hain, meschin, nemilos. Despre milă să fie vorba?

Se spune că sufletul reprezintă substanţa care dă omului viaţă. Iar esenţa sufletului este veşnică. Adică nu are moarte;  oricât de biciuit ar fi, sufletul poate fi vindecat cu bine. Radiază la primul surâs. Aparent, sufletul nu poate fi ucis, dar poate fi rănit.

Nietzsche spunea că fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsă.  Iată ce uşor poţi să defineşti ceva aruncând şi mai mult mister asupra sa. Problema este că uneori este atât de bine ascunsă această lume, încât mintea omului nu reuşeşte să o găsească. Tu cum ai putea să defineşti sufletul?

Fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsă.

16 gânduri despre „O lume ascunsă: sufletul”

    1. Mult prea dur si irational. Eu as spune ca sufletul e taramul in care oricine are loc, cu bune si cu rele! Daca vrei ceva irational, pune inima pe primul loc!

    2. Si totusi, dur este cam mult spus. Pentru ca irationalul nu tinde sa fie negativ intotdeauna. Ba dimpotriva. Irationalul pare de foarte multe ori mult mai rational decat la prima vedere :)

    3. Bineinteles, sunt atatea circumstante incat e greu sa analizezi obiectiv. Au fost momente in care irationalul de moment s-a dovedit a fi cea mai buna alegere in viitor.

    4. ceea ce face sufletul ceva mai pozitiv. Nu este tocmai o pacoste, e mai mult o gaura de masea cu care iti tot place sa te joci :)

  1. Sufletul… ”chestia” aia din interiorul tău care te frământă mereu și nu-ți dă niciodată pace… ”chestia” aia care e mereu împotriva rațiunii… eu i-aș zice chiar bestie :D

    1. Este coordonator si centru de comanda. Adica ganditor, rational.
      In acest sens.
      Interesant sensul intrebarii tale :)

  2. Ansamblul tuturor informatiilor rezultate din trairile pe care individul le manifesta de-a lungul timpului.Creierul uita,dar sufletul niciodata.De aceea,iertarea e necesar sa vina din suflet si nu din creier.Adevarata memorie se afla in suflet.

    1. Adevar graiesti.
      Uite o idee interesanta asupra careia voi cugeta: memoria se afla in suflet.

    2. Si eu o gasesc foarte des acolo, dar inca nu sunt convins de asta. Nu am reusit sa-mi explic inca ce este sufletul. Am cateva idei, dar cred ca trebuie sa mai treaca ceva vreme pana cand ii voi da o forma :)

  3. Psihicul include și partea emoțională, eu când zic ,,psihic” mă gândesc la motivație, afectivitate, atenție, memorie, gândire (da, și ea). E un tot.
    Mie îmi pare rău că s-a înrădăcinat această percepție asupra creierului, că e asociat în general doar cu raționalul… Nu e așa, creierul are niște „tărâmuri” (cum îi plăcea unui profesor să le numească – în loc de ,,zone”) de-a dreptul fascinante care se leagă de emoții, sau de amintiri și emoții. Pe mine una nu m-ar deranja să știu că mi-e sufletul în creier :P , iar definiția lui Nietzsche tot mi se pare că ar fi valabilă :) Dar eu mă raportez afectiv la coordonatorul acesta numit creier, deci na :)

    Uite, ceva simpatic:
    http://images.huffingtonpost.com/2013-02-06-LeftBrainRightBrain21.jpg

    1. Include, evident, totul este in creier. Insa eu sunt de parere ca nu gandim numai cu creierul. Am mai scris pe-aici in trecut ca gandim si cu plamanii si cu inima. Oarecum demonstrat.
      Creierul coordoneaza. O discutie ampla care merge foarte adanc :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sus