Nu consider că fac ceva special atunci când citesc. Îmi place şi o fac, aşa cum alţii urmăresc un serial sau merg la teatru. În ultima vreme citesc într-un ritm ceva mai lent, dar încă o fac. Interesant este faptul că nu sunt singurul. Cunosc foarte mulţi oameni care citesc şi care dau bani pe cărţi, ceea ce este îmbucurător. A existat o perioadă în care cititul devenise parcă o activitate criminală sau ilegală. Se făcea rar, în cercuri izolate. Ori am eu numai cunoştinţe care citesc şi generalizez fără sens, ori numărul celor care citesc este în creştere.
1. Prima mea amintire cu mine citind. Să tot fi avut vreo 5-6 ani când am descoperit cititul. Aveam o carte mare, poveşti cu ilustraţii: Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani şi Cei trei purceluşi. Punguţa cu doi bani mi-a plăcut cel mai mult, o găseam dramatică şi de suflet. Nu m-a ţinut mult, am redescoperit lectura abia dupa vârsta de 20 de ani.
2. Prima carte pe care am citit-o şi recitit-o se confundă cu prima amintire cu mine citind.
3. O carte pe care fiecare copil ar trebui să o citească. În gimnaziu m-a impresionat Colţ Alb. Este o carte pe care aş recomanda-o oricărui copil de clasa a treia sau a patra . Pentru copiii mai mari am altă recomandare: De veghe în lanul de secară, una dintre preferatele mele.
4. Locul meu preferat de citit este pe plaja. Pe lângă faptul că plaja o confund mereu cu vacanţa, mă linişteşte foarte mult muzica valurilor. Aş citi pe plaja toată vara.
5. Accesorii obligatorii în timpul lecturii nu există. Dar am un semn de carte din piele, pe care l-am primit cadou în urmă cu câţiva ani şi de care nu mă mai despart. Ah … şi-mi mai place uneori să ascult muzică ambientală atunci când citesc.
6. Numărul cărţilor de pe lista mea de lecturi viitoare este mare şi se socoteşte destul de simplu. Din numarul cărţilor deţinute se scade numărul cărţilor citite. Am o listă lungă, de câteva sute de titluri, dar nu mă grăbesc. Ştiu însă care va fi următoarea: Noul Testament.
7. Ultima carte pe care am primit-o sau am cumpărat-o. Cred că ultima carte pe care am cumpărat-o este Noaptea Lupului a lui Brussolo. Foarte bună. Primesc destul de rar cărţi pentru că am nişte gusturi care uneori nu prea pot fi încadrate într-un anumit gen, motiv pentru care apropiaţii nu se încumetă să-mi cumpere cărţi.
8. O carte care mi-a schimbat viața într-un fel. Toate cărţile îmi schimbă câte ceva din viaţă. Însă am câteva care chiar mi-au reorganizat perspectivele: Cântec de gheaţă şi foc a lui Martin, Rant a lui Palahniuk şi Ubik a lui Dick.
9. O carte care nu-mi place, dar pe care toată lumea pare s-o iubească. Seria domnului Grey nu m-a atras deloc deşi a făcut isterie printre iubitorii de lectură. Reticenţă mai am şi la romanele cu vampiri. Am incercat, dar nu a mers. Nu ne potrivim deloc.
10. Trei dintre scriitorii mei preferați. Aveam trei, acum am patru. Sunt patru stiluri diferite total. George Martin mi se pare un geniu pur şi simplu. Chuck Palahniuk scrie foarte dubios, construieşte cele mai ciudate poveşti, iar personajele lui sunt cu totul speciale. El e băiatul care a scris Fight Club. Pe Philip K. Dick îl consider cel mai bun autor de SF. Îl recomand cu mare căldură tuturor celor care cred că SF-ul înseamnă doar nave intergalactice. Surpriza este de fiecare dată plăcută. Stephen King este un alt autor ale cărui idei mi-au schimbat mintea.
Leapşa despre cărţi am preluat-o de la Iulia şi de la Rudolph, cărora le mulţumesc. Iniţiativa aparţine Tomatei şi poate fi preluată de oricine iubeşte lectura.
Morala: Cărţile sunt fragmente portabile de gândire. (Susan Montag)
la timpul ei am citit si eu „de veghe in lanul de secara”. m’a prins atat de tare ca nu am mai lasat’o pana ce am terminat’o…
Si mie mi-a placut ff mult Punguta cu Doi Bani, plus chiar dincolo de povestea de actiune deosebit de interesanta, in plus pt mine un cocos era asa o fiinta total fantastica fabuloasa, sau chiar gen antica si disparuta gen dinozaur !
Nu stiam de acest Broussard, dar acum am aflat..vad ca a scris multe carti, unele chiar cu caracter de policier. Poate am sa incerc sa rasfoiesc si eu o carte scrisa de el.
Si eu am rezolvat aceasta leapsa, insa gasind-o pe cea originala care avea 20 de intrebari, (desi multe erau aplicabile unor scriitori profesionisti, nu doar cititori, ele facand parte dintr-o serie de interviuri adresate de un blogger recenzor de carti unor scriitori publicati, deci nu erau asa de on topic), si am ales 2 in plus potrivite doar pt cititori, la care sa raspund, si anume,
1. O carte care-mi place mie insa care nu pare a place mai nimanui…la care eu nu am stiut ce sa raspund, dar oricum am pus-o ca fiind complementara celei nr 9 de mai sus, si
2. O carte care ma intimideaza…la care am raspuns tocmai Biblia ! Si vad ca tu tocmai ai ales sa incerci sa citesti Noul Testament !
Poti sa raspunzi si tu la aceste 2 intrebari suplimentare, daca vrei.
PS Adaptarea originala in lb romana pt bloggerii carora le place sa citeasca apartine bloggerului Tomata cu Scufita…am zis asa ca sa stim cui ii datoram aceasta leapsa ff placuta si interesanta. Am zis si la mine pe blog, pt ca asa mi s-a parut corect, dar blogul tau are audienta mai mare.
Uf, eu stiu ca tu m-ai invitat primul, si am imbinat invitatiile, pe-a ta si pe-a Iuliei pentru ca mi-am facut timp :D
Am editat.
Cartea care-mi place mie si care nu mai place nimanui: Amintirile Rechinului a lui S. Hall.
Cartea care ma intimideaza? Phaaai…nu cred ca am pus mana pe asa ceva pana acum.
La carti te pricepi. Da’ la numere?
P.S. Revenind la problema existentiala deosebit de spinoasa a casutelor de bifat care exista pe acest blog (credeai c-am uitat, a?), am observat ca-casuta de dedesubt este putin deplasata la dreapta fata de casuta de deasupra. De ce?
Ca sa fie diversitate :) E mai șic asa la dreapta…
Iti recomand „Alegerea lui Hobson” de Robert J. Sawyer si „Placinta e dulce la sfarsit” de Alan Bradley
Uau, ce bine suna prospectul de la “Alegerea lui Hobson” :)
Pe Bradley deja il cunosc, e bun, am trecut si “Placinta e dulce la sfarsit” pe lista.
Sau „Ecouri de dincolo de moarte” Johan Theorin
Deja o am pe locul ei in biblioteca, dar inca n-am ajuns la ea. Si nici la celelalte 200 :)
Eu le-am primit de curand pe cele de la Trei, dar deja imi erau familiare si pentru moment nu mai am ce sa citesc
Eu m-am apucat in sfarsit de Noul testament. De vreo jumatate de an imi promit ca citesc. Mi-am amintit acum si profit. Pana acum pare un SF interesant, desi am citit abia 50 de pagini…
Pentru moment mai am 100 de pagini din „Vantul demonilor”, pe care in maxim o ora le citesc, dar o mai lungesc putin pana termin pregatirea psihica la info:))
Vai, ce mult mi-a placut Vantul demonilor. Cu planurile alea intortocheata, cu razboiul, cu anticii si cu nazistii, nu? Exceptionala cartea.
Putin bulversanta la inceput, pana sa te prinzi ce si cum, dar a mers
Vechiul Testament l-ai citit? Mie Apocalipsa mi-a ramas necitita… Iar vechiul testament m-a cam traumatizat pe alocuri, mai ales ca am citit la o varsta cam frageda nitel :))
Colt Alb se cere recitit… Intr-un fel ma bucur ca nu am citit exagerat de multe carti cand eram mai pitica, nu ma ajuta memoria si, pe langa asta, as fi ratat semnificatii care, de la o varsta, iti sar altfel in ochi. Micul Print se cere si el recitit, de exemplu. Traiesc cu senzatia ca mi-au scapat niste lucruri din cartile astea :))
Pffffffffff…. G.R.R. Martin :) Mi-e dor de serial. Ca tot a venit iarna :)
Noul testament, dar am abandonat dupa vreo 4 evanghelii. Pur si simplu nu este pentru mine. M-am plictisit teribil. Asta pe bune.
Am dat biblia pe Memoriile unei Gheise, iar imediat ce termin, ma apuc de Martin din nou. Printre altele, mosul a venit cu „Fuga Vanatorului”, o carte pe care de mult o vanez.
Se spune ca micul print abia acum ar trebui sa-l intelegi. Am avut o tentativa sa-l recitesc, dar e inca pe lista…