Citesc. Îmi place. La inițiativa lui Cristi am analizat lista de lectură de anul trecut (2013). Sunt într-o scădere de formă grosolană, dar cred că asta se datorează faptului că am ascultat mai multă muzică, am văzut mai multe filme și m-am jucat mai des. Slabă consolare, știu. Am citit 9420 de pagini. Zece romane din care ar trebui să fac un Top10. Ironic. Am să scriu despre toate pentru că nu prea știu ce să aleg, imi vine să le pun pe toate în top. Multe sau puține, nu mai contează. Sunt câteva pe care le-aș recomanda tuturor.
Martin – Cântec de gheață și foc. Am cântat pur și simplu pe cele cinci volume de Cântec de gheață și foc . Capodopera lui Martin. Nu s-a inventat încă un cuvânt care să definească o așa o creație. O poveste horror de dragoste cu dramă psihologică, în război, într-un concept științifico-fantastic, aproape ca un manual de istorie scris în anul 7013. Mi-a plăcut. Atât de mult încât atunci când mă gândesc la romanul preferat îl pun direct pe locul doi, după capodopera lui Martin. Cinci volume, 6000 de pagini, dar merită investiția. Cea mai tare carte!
Brussolo – Noaptea lupului. Am fost în timpurile străvechi ale vichingilor. Cartealui Brussolo este o combinație de horror și SF, presărată cu puțină istorie. Brussolo este un autor care merită mult mai multă atenție din partea mea. Serialul Vichingii e bun, dar nu face nici cât un capitol din cartea asta. Este la al șașelea roman cu care mă surprinde. L-a depășit pe King. Se apropie de recordul lui Dick.
Gross – Zona albastră. Mult, mult suspans și acțiune bogată am descoperit în cartea lui Gross. E prima dată cînd îl citesc. Un thriller într-un cadru foarte interesant, cred eu. Zona albastra este denumita situația în care poliția nu mai știe unde se află un martor foarte important pus sub protecție. Mi-a plăcut, cu răsturnări de situație, cum se face.
Koontz – Soțul. Și el un autor căruia vreau să-i dau mai multă atenție. Are imaginație bogată și combină foarte bine genurile. Un horror puțin SF, puțin thriller, un gen care mie-mi place. Îl asemăn întru-un fel cu Palahniuc. Nu știu de ce. Koontz merită mai multă atenție din partea mea. Romanul mi-a inspirat postarea asta.
Brussolo – Haita. Stilul lui Brussolo, pur și simplu. Un SF plin de teroare. Are un stil aparte de a construi monștri.
Golden – Memoriile unei gheișe. Nu, n-am văzut filmul. Îl laudă mulți cunoscuți, mie mi-a plăcut foarte mult romanul. Am aflat atâtea despre cultura japonezilor. Nu degeaba fabrică tot ce cumpărăm noi. Iar gheișa…e construită uimitor de un bărbat. Un roman pe care pur și simplu îl citești captivat.
King – La miezul Nopții 2. Aproape că m-am plictisit la prima poveste. Polițistul bibliotecii abia a început, a fost previzibil, tras de uniformă, întins. Slăbuț față de alte dăți. Câinele polaroid a fost puțin mai adânc, dar subțire. Nu prea mai strălucesc poveștile lui King, cel puțin nu pentru mine.
Toyne – Cheia. a fost un roman care mi-a plăcut. Recunosc, mi-a plăcut mai mult prima parte, Sanctus. Este un thriller foarte bun, dar mult mai puțin interesant ca primul volum, cred eu.
Am încercat să citesc Noul Testament. Am fost curios. Mi-am tot promis câțiva ani că o citesc. Sunt botezat, mi-am dorit să aflu ce trebuia să cred începând cu vârsta de un an(?). Am făcut-o anul trecut. O carte ciudată. La Faptele sfinților Apostoli n-am mai rezistat. Chiar mi-am dorit să găsesc măcar un lucru interesant acolo. Nu m-a prins. Este pentru prima dată când eu, cititorul, rumeg 300 de pagini dintr-o carte în care nu găsesc nimic interesant.
Moș Craciun a venit cu Fuga Vânătorului, Martin, Donois și Abraham. Senzațională carte.
Morala: Am citit și mi-a plăcut.
Nu prea prea pot face clasamente. Aş simţi că nedreptăţesc un titlu sau un autor.
Eu simt ca pot sa spun despre un autor ca imi place si despre altul ca nu-mi place, fara sa trag in jos pe cineva. Sunt gusturi, iar stiluri sunt multe, foarte multe.
Deci e bine ca ai citit doar zece, in ceea ce priveste usurinta de a realiza astfel un top 10. Ca daca aveai 100, era mult mai dificil sa faci un top 10. Sau cel putin cam asa cred eu, pentru ca ma chinui sa aleg 10 din cele 48 de anul trecut. Si nu ca le-as considera pe toate la acelasi nivel, dar as alege macar jumatate ca fiind cele mai cele.Iar daca as alege 10, sa le ierarhizez, alta misiune dificila.
Nici eu nu am citit cap coada Noul Testament, doar asa, pe sarite, si nu prea recent. Am incercat si eu sa citesc cap- coada, dar m-am impotmolit. Probabil nici nu se citeste asa. Eu am asimilat copil fiind o carte intitulata Sapte carti de religie, care povestea pe intelesul copiilor lucrurile importante din Biblie.
Vezi tu Andreea, oricat de bune ar fi cartile, intotdeauna iti raman in cap cateva. Ca sunt bune toate, asta este altceva :) intotdeauna tie iti plac unele mai mult ca altele. Da, la mine a fost simplu :) daca era sa aleg una, alegeam Cantec de gheata sivfoc. Desi sunt cinci bucati, e o poveste care mi-a dat lumea peste cap. La tine, cum sunt multe, bag mana in foc ca daca te-as intreba despre impact puterbic mi-ai spune cel mult cinci titluri :)
Posibil sa ai dreptate, as putea totusi alege cateva, dar sa le asez intr-o ordine, nu stiu cat voi fi in stare. Dar am sa incerc. De cateva zile de cand am aflat de aceasta provocare, tot imi fac curaj.
Mi-ai stârnit curiozitatea în legătură cu Brussolo, l-am trecut pe listă – va fi citit în viața asta, sper :))
Nu am excelat nici eu la numărul de cărți citite, în schimb sunt mulțumită că am reușit să citesc seria Dune, care mi-a plăcut tare mult, am citit în sfârșit și Pe aripile vântului, care… să zicem că nu-i genul meu, și am terminat jurnalele lui Eliade.
În rest, o surpriză plăcută mai anonimă a fost „Tal – a conversation with an alien” de… Anonim :) Am primit-o ca pdf în vară, cât eram prin Italia și a fost o lectură foarte interesantă. Mi-am amintit acum de ea, citind postările tale anterioare :P Au mai fost câteva interesante, dar eu îmi țin evidența pe autori, nu cronologic și mi-e cam greu să le separ cronologic acum :)
Biblia a fost și pentru mine o corvoadă. Un chin. Sunt încăpățânată uneori, dar nici eu nu am reușit să o termin. Am ratat Apocalipsa hahah :D Poate ne scapă nouă ceva. Poate asta e și ideea, să dai dovadă de perseverență, dacă vrei să cunoști tainelee…… :D
Eu raman la parerea ca este o carte pentru copii, povesti anoste de un SF slab, dar slab de tot.
OFFtopic!
Cover-page-ul blogului tau ale legatura cu Vanatorul de zmeie?
Nu, nu are. E pur si simplu ceva de suflet care-mi lasa impresia ca ma caracterizeaza :)
Dar pentru ca mi-ai amintit de carte, am s-o trec pe lista scurta :)
Noaptea lupului este o carte extraordinara, recomand cu mare placere!
Brussolo este un autor extraordinar dar mult prea putin promovat, cred eu.
Sincer, eu nu am citit nici-o carte in 2013, decat rezumate.