E întuneric beznă. E vară şi totul este încremenit. Vântul nu şi-a mai făcut simţită prezenţa de foarte mult timp. Nu simt nicio adiere, nimic. Peste tot în jurul meu sunt dune de nisip, parcă aş pluti într-o mare de nisip. Curios, dar nu-mi este este deloc frig aici. Este exact temperatura care-mi place. Aici, în cel mai întins deşert din lume nu se găseşte nimic interesant la nivelul solului. Însă atunci când mi-am ridicat privirea am realizat că nu sunt singur. Toţi zeii sunt cu mine în seara asta, iar eu am ocazia să îi studiez netulburat. Pe cer este o mare sărbătoare stelară, iar fiecare corp ceresc freamătă în aşteptarea reginei balului.
Nu am avut până acum ocazia să stau noaptea sub un cer perfect senin. Parcă ar fi un mare ring de dans. Sunt atât de multe stele încât nu le pot cuprinde cu privirea. Ajunse la bal din cele mai îndepărtate colţuri ale Universului, stele parcă-şi şoptesc una alteia. Stau fie câte doua, ca nişte îndrăgostiţi, fie câte trei, patru sau cinci, ca o familie. Fiecare constelaţie este unică. Are frumuseţile ei, are propria formă şi o luminozitate diferită.
E atât de calm ringul de dans, încât eu am şi uitat să respir, probabil de firică să nu perturb liniştea de pe cer. Din când în când mai trece o cometă care luminează o mică parte de cer şi care mă face să-mi deschid gura ca şi cum aş scoate un uaaau, dar nu iese. Sunt mut, pentru ca a apărut regina balului: e Lună plină. Ramses B, Moonlight si mult calm.
Morala: Am văzut multe pe cer, dar nimic nu se compară cu o lună plină.
D-na Bette Davis, in rolul lui Charlotte Vale, catre dl Paul Henreid, in rolul lui Jerry, in filmul Now, Voyager, (1942, regia dl Irving Rapper, scenariul dl Casey Robinson, ecranizare dupa romanul omonim scris de d-na Olive Higgins Prouty) : „Oh, Jerry, don’t let’s ask for the moon. We have the stars…”
http://www.youtube.com/watch?v=f-CrTY8G1ug
Imi cer sincer scuze ca intervin,dar unor staruri ca Ingrid Bergman,Gretta Garbo,Bette Davis,Marylin Monroe,nu lle spui doamne_nu poti spune unor stele sau lunii doamne si tot asa nu poti sa le spui lor_le rostesti numele pur si simplu,sigur contin suficienta noblete pt a nu mai adauga nimic.
mi-nu-nat!nu am cuvinte..te-ai gandid sa scrii un roman ceva? mi-ar placea sa citesc o poveste scrisa de tine care incepe cu articolul asta:)
M-am gandit, dar nu serios :)
Cred ca asta faci_iti testezi talentul de scriitor_din punctul meu de vedere cred ca poti trece la treaba pt ceva mult mai consistent.
Foarte probabil m ai inteles gresit,pt.ca am lasat loc de interpretari. Ti am mai spus si cu alta ocazie ca mi place cum scrii si ceea ce e mai important _esti reconoscibil, ai stilul tau,cel putin eu nu te as confunda desi am citit…Cand am spus consistent nu m am referit la cantitate neaparat ,ci doar sa fie un produs complet,de pilda „itinerar”sau”impresii de pe mapamond”,care sa includa tot ceea ce ti a atras atentia din acele locuri,chiar imagini si inregistrari audio.Eu iti doresc multa bafta !
M-am gandit de mai multe ori sa scriu si ceva mai „lung”, chiar ma apucasem de ceva in urma cu vreo doi ani…inca mai am ideile, dar am abandonat.
Eu cred ca pentru a desavarsi o scriere trebuie ca timpul tau sa fie dedicat exclusiv acelei scrieri. Nu prea merge cu „azi doua foi, poimaine o foaie si mai vedem noi”. Asa cred eu, dar nu sunt expert, nici pe departe :)
Ma bucur ca-ti place cum scriu, viata e lunga, cine stie…
:)
Trebuie sa te dedici intradevar si in vremurile noastre asta i chiar o problema_oricum iti recomand sa imortalizezi orice imagine,sunet ,persoana care te misca… pe unde voyagezi si pe la 40 de ani cand o sa ti permiti sa faci ce vrei…Sper sa fii sanatos,optimist si mai ales pasionat_sa nu pierzi din elan pe parcurs.
tintește spre lună ..chiar dacă ratezi …măcar ajungi printre stele :)
mi-a plăcut și muzicuța :), deși gândul mi-a fugit spre Kitaro cu al său moondance :)
Ce frumos ai zis. Multumesc!