După ce am tras foarte puternic aer în plămâni, m-am oprit. Am închis ochii strângându-i foarte tare. Mi-am depărtat mâinile de corp încet și am simțit cum devin din ce în ce mai ușor. Tălpile mi s-au desprins exact în momentul în care mâinile întinse erau paralele cu solul, corpul meu formând litera T. Am început să mă ridic detensionând mușchii ochilor. Negrul din spatele pleoapelor eliberate din strânsoare, a devenit roșu intens; roșul ș-a
Am să rulez aceste coli pe care-ți scriu și-am să le pun într-o sticlă. Sticla am s-o sigilez și-am s-o arunc în mare, în locul meu preferat, pe plaja mea preferată, în ziua mea preferată. Habar nu am cine ești; dar te cunosc atât de bine. Nu știu cum arăți, habar nu am ce formă are corpul tău, dar îți admir frumusețea în fiecare zi. Te văd de fiecare dată când îmi iau o pauză
Poate ca te-ai gandit. Poate că te-ai gândit sincer. Conștientă că o faci; degajată. Fără să proiectezi, fără să te arunci în iluzie. Poate că ai lăsat filmul să se deruleze așa, pur și simplu. L-ai privit detașată. Ți-a plăcut, aproape că ai fost acolo. Aproape, departe. Cadrul pe care îl creezi atunci când te gândești nu face diferența între aproape și departe. Poate ca te-ai gandit. Ai trăit și retrăit cu bucurie fiecare clipă în care
E vară iar, chiar şi-n mijlocul iernii. E vară iar, pentru trei minute şi patruzeci şi şapte de secunde. Cocoared, Sunshine, un remix de excepţie pentru o zi liniştită.
E întuneric beznă. E vară şi totul este încremenit. Vântul nu şi-a mai făcut simţită prezenţa de foarte mult timp. Nu simt nicio adiere, nimic. Peste tot în jurul meu sunt dune de nisip, parcă aş pluti într-o mare de nisip. Curios, dar nu-mi este este deloc frig aici. Este exact temperatura care-mi place. Aici, în cel mai întins deşert din lume nu se găseşte nimic interesant la nivelul solului. Însă atunci când mi-am ridicat
Habar n-am cum am ajuns aici, dar știu perfect unde mă aflu. Am ochii închiși, iar portocaliul intens din spatele pleoapelor calde mă face să zâmbesc. Stau la soare, întins pe spate, cu mâinile depărtate de corp. Sunt exact pe bucata de nisip de lângă apă. Nisipul este ud și rece, balansând perfect căldura degajată de soare. Deși marea este foarte liniștită aici, din când în când împinge spre mine câte un val care-mi udă
Am trăit fără probleme neavând conexiune la internet. Nici lipsa telefonului nu a fost o problemă. Am însă convingerea că de un singur lucru nu m-aș putea lipsi: de muzică. Orice stare ai avea, fie ca ești furios, supărat, fericit, îndragostit sau dezamăgit, întotdeauna gasești melodii care să se potriveasca perfect, care sa vibreze pe aceleași tonuri cu sufletul tău.
Zilele trecute am găsit mesajul din sticlă. Aveam aşteptări mai mari de la mine şi credeam că îl voi găsi mai devreme. Dar am învăţat să îmi stăpanesc aşteptările şi să nu mai ridic pretenţii. Nu mereu. Am învăţat că e bine să închizi din când în când ochii şi să îţi zâmbeşti. Indiferent de situaţie. Am învăţat că totul depinde de perspectivă. Cu cât mai negru eşti cu atât mai negru devine totul în