M-am trezit, dar încă n-am deschis ochii. Trag adânc aer în piept și mă inundă o aromă care-mi aduce o relaxare plăcută. Miroase a frunze umede. Sunt în pădure. În liniștea perfectă, îmi permit să nu deschid ochii și să mă mai bucur puțin de ceea ce-mi construiește mintea. O las. Mă ridic instant și încep să merg. Mă opresc, fac o piruetă; merg în altă direcție. Grăbesc pasul, mă opresc; fac o altă piruetă;
După ce am tras foarte puternic aer în plămâni, m-am oprit. Am închis ochii strângându-i foarte tare. Mi-am depărtat mâinile de corp încet și am simțit cum devin din ce în ce mai ușor. Tălpile mi s-au desprins exact în momentul în care mâinile întinse erau paralele cu solul, corpul meu formând litera T. Am început să mă ridic detensionând mușchii ochilor. Negrul din spatele pleoapelor eliberate din strânsoare, a devenit roșu intens; roșul ș-a
Am să rulez aceste coli pe care-ți scriu și-am să le pun într-o sticlă. Sticla am s-o sigilez și-am s-o arunc în mare, în locul meu preferat, pe plaja mea preferată, în ziua mea preferată. Habar nu am cine ești; dar te cunosc atât de bine. Nu știu cum arăți, habar nu am ce formă are corpul tău, dar îți admir frumusețea în fiecare zi. Te văd de fiecare dată când îmi iau o pauză
A trecut pe lângă mine într-o viteză teribilă, iar când parfumul ei mi-a inundat simțurile, m-am blocat. Mintea s-a separat de corp într-o secundă. Parfumul vanilat al trecătoarei a cărei față nici măcar nu am văzut-o, mi-a adus aminte de Ea. Ninge, dar eu nu mai sunt aici. Sunt pe plaja unde am cunoscut-o. Îmi sună în cap melodia despre care obișnuiam să spunem că este a noastră. Copii, dar copii frumoși. Nu m-am mai
Poate ca te-ai gandit. Poate că te-ai gândit sincer. Conștientă că o faci; degajată. Fără să proiectezi, fără să te arunci în iluzie. Poate că ai lăsat filmul să se deruleze așa, pur și simplu. L-ai privit detașată. Ți-a plăcut, aproape că ai fost acolo. Aproape, departe. Cadrul pe care îl creezi atunci când te gândești nu face diferența între aproape și departe. Poate ca te-ai gandit. Ai trăit și retrăit cu bucurie fiecare clipă în care
E vară iar, chiar şi-n mijlocul iernii. E vară iar, pentru trei minute şi patruzeci şi şapte de secunde. Cocoared, Sunshine, un remix de excepţie pentru o zi liniştită.
Nu ştiu cum am ajuns aici, dar am impresia că am călătorit în timp. Locul în care mă aflu aduce a templu, dar nu sunt sigur. Mă învârt pe loc şi nu-mi vine să cred că omul a fost capabil de o asemenea lucrare. Pe pereţii imensei clădiri sunt sculpturi ciudate care înfăţişează personaje umane, cred. Este destul de ciudat faptul că deşi sunt singur şi mă simt privit de sutele de statuete sculptate cu
E întuneric beznă. E vară şi totul este încremenit. Vântul nu şi-a mai făcut simţită prezenţa de foarte mult timp. Nu simt nicio adiere, nimic. Peste tot în jurul meu sunt dune de nisip, parcă aş pluti într-o mare de nisip. Curios, dar nu-mi este este deloc frig aici. Este exact temperatura care-mi place. Aici, în cel mai întins deşert din lume nu se găseşte nimic interesant la nivelul solului. Însă atunci când mi-am ridicat