După ce am tras foarte puternic aer în plămâni, m-am oprit. Am închis ochii strângându-i foarte tare. Mi-am depărtat mâinile de corp încet și am simțit cum devin din ce în ce mai ușor. Tălpile mi s-au desprins exact în momentul în care mâinile întinse erau paralele cu solul, corpul meu formând litera T. Am început să mă ridic detensionând mușchii ochilor. Negrul din spatele pleoapelor eliberate din strânsoare, a devenit roșu intens; roșul ș-a
Nu știu cum am ajuns aici. Sunt într-un loc în care sigur nu am mai fost niciodată, iar dacă am fost, nu-mi mai amintesc nimic. Mă învârt încet adulmecând împrejurimile. Cumva, deși habar nu am unde sunt, am sentimentul că lumea de aici mă cunoaște. Nu le par nici străin, nici debusolat; le par prieten. Toți au aceeași căldura familiară atunci când mă privesc. Unii îmi zâmbesc. Zâmbesc și eu, imi place. Constat că și
Orice om are un vis. Unii visează doar pentru ei, alţii visează pentru ţoţi cei din jurul lor. Unul dintre cei care a visat pentru toţi cei din jurul său este Traian Vuia, un român care a demonstrat că România inovează şi o face bine. S-a născut în anul 1872 în satul Surducu Mic, judeţul Timiş. La vârsta de zece ani, adică în urmp cu mai bine de 130 de ani, tânărul Vuia a început să