Poate ca te-ai gandit. Poate că te-ai gândit sincer. Conștientă că o faci; degajată. Fără să proiectezi, fără să te arunci în iluzie. Poate că ai lăsat filmul să se deruleze așa, pur și simplu. L-ai privit detașată. Ți-a plăcut, aproape că ai fost acolo. Aproape, departe. Cadrul pe care îl creezi atunci când te gândești nu face diferența între aproape și departe.
Poate ca te-ai gandit. Ai trăit și retrăit cu bucurie fiecare clipă în care a fost în preajma ta. Ai simțit și resimțit fiecare atingere. Amintirea asta rămâne la tine indiferent de ceea ce urmează să se întâmple. O privești liniștită. Porți și acum parte din energia care s-a creat atunci când i-ai luat mâna în palme. Poate ca te-ai gandit…
Cum e? Cum se simte el, în aerul pe care îl respiri? Asta știi doar tu, pentru ca este amintirea pe care o privești acum, degajată. E ceva cu ea, se simte altfel. Muzica ei cântă altfel. Imaginile se dezvoltă altfel. Când ai atins-o, a fost ca și când ai transforma o sămânță în floarea ta preferată. Se întâmplă.
Te-ai gandit. Atât de intens încât l-ai plimbat prin toată mintea ta. Ai făcut-o conștient. Ți-ai deschis sistemul, l-ai compus și recompus, iar prezența lui acolo a fost naturală. Se întâmplă. Cadrul pe care îl creezi atunci când te gândești nu face diferența între îl las și nu îl las. Este. Poate că ai vărsat și lacrimi. Foarte bine, ți-ai oxigenat sistemul.
Gândul este energie pură.
Eseurile preferate pot fi ascultate și pe Youtube. Abonează-te acum la canalul IanCunoaștere!
Share
