[Ora 7:21] Cu ochii pătrunzători, privirea i se pierde adesea în cerul dimineții, într-o contemplare profundă a măreției cerului, a imensității lui. În liniștea acestei ore matinale, simte că fiecare raza a soarelui care acum răsare, aduce cu sine o poveste, o amintire. Cu fiecare respirație, își recunoaște propriile căderi și succese intr-o înșiruire rapidă de imagini, iar chipul său reflectă o înțelegere adâncă a complexității umane. Aceeași înțelegere ca în fiecare dimineață. În această
Ora 24:14. Știi? iernile devin tot mai blânde, iar verile din ce în ce mai calde. Zeul Soare este din ce în ce mai aproape de noi. Pământul arde literalmente, iar oamenii încă se bucură înainte de sosirea verii. Nimănui nu-i pasă că Pământul va fi prăjit. Toţi sunt hipnotizați de puterea Lui. Dacă voi credeți că voi sta cu mâinile în sân, vă înșelați amar…nic. Pumnul inginerului izbi masaecran. Desfăcând încet pumnul, își duse mâna la
Zilele trecute am găsit mesajul din sticlă. Aveam aşteptări mai mari de la mine şi credeam că îl voi găsi mai devreme. Dar am învăţat să îmi stăpanesc aşteptările şi să nu mai ridic pretenţii. Nu mereu. Am învăţat că e bine să închizi din când în când ochii şi să îţi zâmbeşti. Indiferent de situaţie. Am învăţat că totul depinde de perspectivă. Cu cât mai negru eşti cu atât mai negru devine totul în