Oamenii sunt genetic structuraţi să fie împăcaţi cu propria persoană. Foarte rar auzi oameni care să recunoască faptul că au greşit, că sunt proşti, neatenţi sau împrăştiaţi. Nouă ne place să aruncăm pisica, nu să acceptăm că este vina noastră. Şi totuşi asumarea responsabilităţii se face. Nu pentru momentul prezent sau pentru un trecut apropiat ci pentru trecutul îndepărtat. Am auzit şi eu, ai auzit şi tu de sute de ori expresia eram şi eu mai mic şi mai prost. Dar ce înseamnă asta? Consider că trebuie să dezbatem expresia asta puţin. Pentru că mie mi se pare o construcţie cel puţin interesantă.

Eram mai mic şi mai prost. Primul lucru cert pe care il pot deduce este ca cel care afirma asta vorbeste despre un trecut indepartat. Pentru ca nimeni nu spune despre sine ca era mai mic facand referire la saptamana trecuta, nu? Vorbim despre cativa ani in urma, destul de multi. Acest aspect fiind acceptat, imi permit sa merg mai departe cu rationamentul. Intr-un trecut indepartat, erai mai mic decat esti acum (lucru firesc) dar erai si mai prost, dupa cum afirmi. Oamenii care fac foarte des afirmatia asta sunt prosti. De ce?

Pentru ca mai prost presupune o comparatie. Ceea ce inseamna ca si in prezent esti prost, dar mai putin decat atunci erai cand erai mai mic. Va sa zica accepti ca esti prost in prezent, dar ca in trecut erai chiar mai prost decat esti acum. La prima vedere situatia pare incantatoare. Dar. Iata ca am de-a face cu un om mai putin prost decat a fost in copilarie. Acest lucru ar trebui sa ma incante? Nu cred. Dar sa mergem chiar si mai departe cu despicarea firului, pentru ca tare mult imi place!

Am analizat trecutul si prezentul, trebuie neaparat sa ne aruncam un gand si in viitor. Sa luam spre analiza viitorul de peste cinci ani. Peste cinci ani acelasi om care afirma in prezent despre trecut ca era mai mic si mai prost, va face uz de aceeasi expresie. Dar ne aflam in viitor, peste cinci ani. Ceea ce inseamna ca in prezent este prost, cu mult mai prost decat va fi peste cinci ani. In felul acesta, el intotdeauna va fi mic si prost, pentru ca intotdeauna va face referire la trecut numindu-se prost. Este cam acelasi rationament utilizat in analiza expresiei rămâi prost. Cam asa judec eu expresia asta si cam asa am ajuns la concluzia ca nu este bine sa o folosesti constant. [Dacă e Joi, e voie bună, e cea mai scurtă zi!]

Morala: Buturuga mică răstoarnă carul mare.