Stai. Oprește-te puțin! Nu te-ai săturat să alergi? Ești într-o permanentă stare de alertă, instalată pe nesimțite – atât de fin, încât starea a ajuns să te definească, ți-a devenit normală. Te-ai obișnuit din mers cu ea, s-a înșurubat în mintea ta, acolo unde nu mai e liniște de mult – că-ți dai sau nu seama. Ai observat că nu mai e liniște? Nu mai este, în schimb este această alertă permanentă, manifestată însă la
Etica este un ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor. Așa scrie în DEX. Proprietatea de a fi sau nu etic are legătură cu natura practicilor pe care oricine le desfășoară. Oamenii au metode și practici care sunt prinse în ceea ce numim Comportament, iar companiile au aceleași metode și practici, prinse în ceea ce numim Regulament. De
Eu pentru ceilalți sunt Răzvan Ianculescu, dar nu doar atât. Nu sunt un nume, sunt cu mult mai mult, sunt o personalitate – în sensul că în mintea celor care mă cunosc, numele meu vine cu un set de trăsături pe care ei și le-au însușit de-a lungul vremii, despre mine. Pentru ei, numele meu nu este doar un nume, este o sumă de particularități pe care ei mi le-au atribuit fără voia mea. Tot
Oricât de simplu ar părea să definești subconștientul, nu este! Nu este, pentru că definirea lui face apel la concepte mai degrabă abstracte. Aflăm că subconștientul reprezintă totalitatea proceselor psihice care se desfășoară în afara conștiinței și care ar fi putut fi anterior conștiente sau ar putea deveni conștiente ulterior. Complexă definiție găsim în dicționare! Încerc să o traduc: Subconștientul este locul în care se întâmplă procesele firești de gândire – mai exact cele care
Ora 03:03. Vibrația telefonului de pe noptiera m-a trezit. Revenit în simțire, am așteptat să se oprească și s-a oprit; pentru câteva secunde doar, pentru că a început din nou. M-am ridicat într-un cot și am luat tefonul. Cineva mă suna. Deși numărul îmi era și îmi este necunoscut, știam că este de încredere pentru că îi puteam vedea prefixul verde. Am tras degetul mare pe ecran și am răspuns. O voce caldă și-a cerut
Într-o societate caracterizată de viteză și de adaptabilitate, valorile la care oamenii obișnuiau să se raporteze în trecut, tind să fie înlocuite cu altele noi. Este o consecință firească a evoluției – sistemele se schimbă, iar oamenii se adaptează din mers la noile sisteme, convinși fiind de faptul că nu există altă cale. Noul înlocuiește vechiul, constant. Oamenii se schimbă, iar cea mai scurtă cale spre a o face este un motiv bun. Și ce
Ne comparăm cu ceilalți – o facem. Se întâmplă atât de des și pare atât de firesc pentru cei mai mulți, încât acest procest psihic de a te compara începe încet-încet să fie inclus în normalitate, în cotidianul banal. Că ne dăm sau nu seama, atunci când ne comparăm cu oricine, în minte se declanșează procese complexe, natural. Este sănătos să înțelegem aceste procese psihice pentru că ele facilitează cel puțin două aspecte esențiale: ne
Aici, acum: Astazi este titlul romanului a cărei scriere mi-a luat mai bine de 4 ani. Am prins între copertele sale o poveste inedită, sprijinită pe multe aspecte pe care le consider esențiale. Pe 1 Februarie – în 2015 – am așternut primele rânduri, lucrând cu intensități diferite și întotdeauna în timpul liber. Am scris trei ani fără să mă consult cu nimeni, finalizând prima formă a romanului pe 1 Februarie 2018. A urmat un