Educaţia pe care o primim de mici este orientată în mare măsură spre trebuie. Suntem învăţaţi de cele mai multe ori ce să gândim, nu cum să gândim. Suntem îndrumaţi să facem sacrificii şi să credem că trebuie să urmăm o anumită traiectorie. Să nu ne abatem de la plan şi să sperăm că mai devreme sau mai târziu zeiţa Fortuna ne va face cu ochiul.
Urăsc acest concept de când eram copil. Şi nu îl urăsc puţin. Îl urăsc mult, foarte mult. Niciodată nu am înţeles de ce oamenii, apropiaţi sau nu, acceptă faptul că trebuie, pur si simplu orbeşte. Trebuie şi atât. Ştim că nu e bine, ştim că e greşit, nu ne face plăcere, dar frate…trebuie! Aşa de mult ne place să fim mai catolici decât Papa, ce nu am văzut! Niciodată nu am înţeles de ce trebuie! Cine a inventat cuvântul ăsta