Vântul îmi flutură ușor cămașa înflorată, timp în care eu amestec cu paiul licoarea viu colorată dintr-un pahar înalt. Las lichidul să se liniștească și duc paiul la gură. Sorb încet prin paiul gros. E bună. Scot paiul și mi-l înfășor pe deget. Obișnuiam să fac asta când eram copil, acum nu se mai face, pentru că nu ar fi politicos, se zice. Nu-mi pasă. Strâng paiul-inel între degete și duc paharul la gură. Licoarea
