ESEURI - SF - RECENZII - CĂRȚI - FILME - JOI
Timpul a început să existe fix din milionimea de milionime de miime de secundă când s-a declanșat BIG Bang-ul. Sună destul de încâlcit dar cam asta este realitatea. Pe care o acceptăm, că vrem sau că nu vrem. Niciodată nu prea am putut să înțeleg timpul prea bine. Poate din simplul motiv că în școală, la fizică (singura materie care implica studiul cu timpul) timpul era reprezentat liniar. Ca un segment. De aici până aici
Societatea actuală se bazează în primul rând pe acumulare materiala. Goana după aur, schimbată în goana după monede, schimbată în goana după hârtii, metamorfozată şi ea în goana după bunuri materiale. Cine are mai mulţi bani stă în faţă. Este suficient de nedrept, dar cât se poate de normal. Normal pentru că aşa a fost construită structura actuală a societăţii. Sună a ceva redundant, dar câtă vreme realitatea susţine din plin situaţia, nu fac altceva
Bun film! Nu am mai văzut o dramă atât de colorată de foarte multă vreme. Cu replici savuroase, cu umor foarte bun şi cu nişte actori senzaţionali. Acţiunea nu este atât de interesantă dacă o povestesc, aşa ca nu o voi face. Vreau doar să-ţi spun că unele filme sunt foarte bune deşi rezumate sună foarte sec. The intouchables este o gură de aer. Mie mi-a plăcut foarte mult filmul, tot: actori, replici, idee, punere
Dacă e Joi, e voie bună, e Joy. Îmi place să despic firul în patru când miros ceva interesant. În cazul de faţă este vorba despre o vorbă pur românească. Din popor, dacă vrei tu să îi spunem aşa. Românii au multe expresii care să înlocuiască banalul „uimit”. Nu prea se mai poartă construcţii precum rămâi uimit, rămâi uluit sau nu-ţi vine să crezi. Acum la modă sunt expresii ca rămâi interzis, te caci pe tine, îţi cade faţa ş.a.m.d. Cea mai interesantă
Încep să cred tot mai intens faptul că nu suntem cea mai avansată civilizație care respiră aerul de pe Terra. Cu toate jucăriile noastre ultra-moderne nu suntem în stare să construim piramide, nici să observăm grupuri de stele așa cum o făceau anticii, nici să avem grijă de natură, nici să instalăm pacea la nivel mondial și nici să ne explicăm de unde am venit. Cred că știu ce ne lipsește. Ne lipsește un conducător
Ţi-e somn? Ce este somnul? Nu am găsit până acum o explicaţie pe care să o pot accepta în proporţie de sută la sută. Accept faptul că organismul trebuie să urmeze un anumit ciclu zilnic, trebuie să se odihnească şi aşa mai departe. Dar nu înţeleg nici în ruptul capului ce se întâmplă cu organele interne în timpul somnului. Se zice că ele intră într-o stare semi latenta, într-un stand by. Dar creierul? Creierul nu
Limba română este foarte bogată şi oferă foarte multe sensuri, ceea ce mi se pare foarte tare. Sunt o grămadă de expresii pe care le utilizez în mod constant, dar parcă niciuna nu exprimă mai bine realitatea. Nu mai bine ca expresia pe care vreau să o dezbatem azi. Mă impresionează expresia „a fi la înălţime„. Oricum ai interpreta-o, tot pozitivă iese. Poţi să o interpretezi în toate felurile, rezultatul va fi acelaşi: a fi
Vecina de sub mine e surdă, ştii. E 23:14, citesc, iar vocea naratorului de la National Geographic îmi face lectura şi mai plăcută. Pentru prima dată după o lungă perioadă de timp, mi-e somn de mor. Sunt rupt, mă simt ca după un maraton. Am impresia că în ziua care tocmai s-a încheiat am îmbătrânit câţiva ani buni. Am o perseverenţă moştenită aşa că îmi propun să termin capitolul, cu ultimele forţe. Dacă închid ochii