Te trezești suspendat într-o cameră ai cărei pereți sunt albi. Tavanul este alb, podeaua este albă. Cumva, plutești la mijlocul distanței dintre podea și tavan. Nu te poți mișca, nu poți atinge nimic și nu auzi nimic. Habar nu ai de cât timp ești acolo, iar despre tine nu știi nimic. Poți fi înalt sau scund; gras sau slab; bun sau rău; sincer sau mincinos. Cadrul în care te situezi acum nu te ajută să
Iadul alb. Zăpada ucigaşă. Apocalipsa albă. Moartea îngheţată. E sfârşitul lumii. A venit iarna şi în România ninge şi bate vântul. În ultimii ani chiar am dus dorul zăpezii. A nins parcă mai puţin ca în vremurile copilăriei, dar e foarte posibil să mă înşel. Cert este că după aproape două luni de iarnă calendaristică, a nins, în sfârşit. Şi pentru că neaua reprezintă un eveniment spectaculos, unic şi uneori ucigător, massmedia a innebunit. Toate,
Dintr-un milion de motive suntem niște fericiți. Unul dintre ele este faptul că ne-am născut și trăim într-o zonă geografică ce ne oferă patru anotimpuri. Știi, nu toți se pot bucura de patru schimbări climatice radicale într-un singur an. Dar noi suntem niște fericiți. Pentru că indiferent de preferințe, nu se poate să nu te bucuri de cel puțin unul dintre ele. De când eram copil am asociat fiecare anotimp cu o culoare. Am făcut-o
Nu ştiu câţi dintre voi au observat aspectul acesta, însă viaţa fără alb este imposibilă. albul ne urmăreşte peste tot. Începând de la chestiunile abstracte, cum ar fi gândurile sau ideile şi terminând cu lucruri concrete, cum ar fi laptele. Indiferent cât ne-am dori noi să scoatem culoarea alb din vieţile noastre, ea continuă să existe, ea continuă să ne însoţească la fiecare pas. Norii sunt albi, Dumnezeu este alb, iar îngerii tot albi sunt.