Timpul, acest mister cu care deja ne-am obişnuit, trece ireversibil. Sau nu neapărat. Cert este că înapoi în timp nu a reuşit nimeni să călătorească. Fizic vorbind. Marele nostru avantaj este că avem o memorie vastă, care ne poate purta înapoi în timp oricând, nu oricât. Acelaşi salt, la nivel ideologic, îl putem executa în viitor. Ne putem imagina cum va arăta viitorul peste x ani. În viitor vreau să te plimb astăzi cititorule. Mergem
Nu ştiu câţi dintre voi au observat aspectul acesta, însă viaţa fără alb este imposibilă. albul ne urmăreşte peste tot. Începând de la chestiunile abstracte, cum ar fi gândurile sau ideile şi terminând cu lucruri concrete, cum ar fi laptele. Indiferent cât ne-am dori noi să scoatem culoarea alb din vieţile noastre, ea continuă să existe, ea continuă să ne însoţească la fiecare pas. Norii sunt albi, Dumnezeu este alb, iar îngerii tot albi sunt.
Mă gândesc foarte profund la un lucru. Încerc să îmi imaginez ceva necunoscut. Filosofii spun că omul și mintea lui reprezintă cu mult mai mult decât suma memoriilor sale. În acelaşi timp, oamenii de știință susţin că mintea omului reprezintă exact această sumă. Sunt şi voci care susţin că un om care vede pentru prima dată un obiect super-futuristic, obiect care nu seamănă cu nimic din ceea ce a văzut el până la momentul respectiv,
Pe mine ma fascineaza fenomenul DejaVu. Sentimentul ala nebun cum ca ai mai fost in locul acela, cum ca replica aceea ai mai auzit-o exact in aceeasi circumstanta desi tu nu ai mai fost niciodata acolo…Ei bine da prieteni, pe mine ma fascineaza evenimentul asta. Ce se intampla cu creierul, de ce face el asocierile astea? Nu va mai spun ca uneori, DejaVu-ul chiar iti creeaza sentimentul ca stii replica ce urmeaza a fi rostita. Adica nu