(ora 19:19) Trag intens în piept aerul rece și totul se oprește. Nu expir, rămân nemișcat. Între reprizele de respirație, nimeni și nimic nu mă poate atinge. Într-un fel, în pauza pe care mi-am permis-o, nimeni și nimic nu mă mai vede. Nu mai exist pentru nimeni, dar toată lumea există pentru mine. E perfect, nu pot influența pe nimeni cu prezența mea, nimeni nu mă poate influența. Efectiv dispar, nu mai sunt aici, sunt oriunde
Eu pot fi oricine și orice, tu poți fi oricine și orice. În vânzări, atunci când taci, îl provoci pe celălalt să vorbească. Indiferent cine ar fi celălalt. Nu este neapărat o tehnică, pur si simplu asta se întâmplă. Atunci când taci, îl obligi într-un fel să-și spună parerea despre produs, dacă este client. Il determini să insiste cu prezentarea calităților produsului, dacă este vânzător. Nu doar în vânzări se întâmplă asta. Așa se întâmplă
Ma gândeam. Oare ce ne influențează atât de mult şi ne schimba atât de mult încât avem zile în care ne trezim plini de voie bună? Zile în care suntem plini de energie, încât mai dăm şi celor de lângă noi necondiționat. Pe de altă parte, avem zile în care urlăm înainte să ne dam jos din pat. Ne-am pierdut abilitatea de a lua pauză. Nu mai știm să evadăm din cotidian. Am acceptat prea