Păcatul reprezintă abaterea de la o lege bisericească. Nu există o listă care să cuprindă toate păcatele; fiecare biserică are listele ei. Există însă șapte păcate capitale, care se regăsesc în majoritatea dogmelor, din cele mai vechi timpuri. Deși unele dintre păcate au fost modificate sau actualizate, esența rămâne mereu aceeași. Indiferent cât de mult avansam din punct de vedere tehnologic, ceea ce ține de spirit rămâne la fel. Chiar dacă ne place să credem că gândim diferit, ne învârtim în jurul acelorași idei; în forme diferite. Cele șapte pacate capitale sunt:
Mândria
Reprezintă un sentiment de mulțumire, de satisfacție și încredere în calitățile proprii. Într-o societate care toacă într-un mod continuu oameni și personalități, care aruncă noroi în cei mai buni, care îngroapă genii, este imposibil să nu fii mândru. Este bine să fii umil, dar nu mereu. Este bine să pleci capul, dar nu mereu. Dacă întotdeauna oferi prilej de laudă, dar nu te laudă nimeni, singura soluție este să fii păcătos, adică mândru. Mândria este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Zgârcenia (Iubirea de arginți)
Este, în mare, capacitatea oamenilor de a face economii, evitând chiar și cheltuielile de strictă necesitate. Dar nu cumva asta facem în fiecare zi? Nu te-ai blocat niciodată în fața raftului la supermarket întrebându-te dacă îți permiți sau nu un anumit produs? De cele mai multe ori ai renunțat la el. Și nu pentru că iubești banii pe care i-ai economisi, ci pentru că pur și simplu nu îi ai. Ne batem cu pumnul în piept că nu iubim banii dar alergăm în fiecare zi după ei. Ne punem carnea-n saramură muncind ca păcătoșii câte 12 ore pe zi pentru ei. Banii reprezintă motivul pentru care face ceea ce facem în fiecare zi. Dar nu, nu îi iubim, pentru că e păcat. Pur și simplu ne place mirosul lor, nu? Zgârcenia este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Desfrânarea
Întotdeauna când a fost vorba despre desfrâu mi-a venit în minte expresia trăiește clipa. Expresie pe care majoritatea oamenilor o acceptă ca pe o definiție a vieții. Și nu ca pe săvârșirea unui păcat capital. O viață desfrânată înseamnă să trăiești clipa, să te bucuri de plăcerile ușoare, să nu ai frână, în definitiv. Nu cumva asta ne-a învățat societatea să facem? Să exploatăm fiecare secundă liberă și să nu o lăsăm să se piardă; să trăim clipa? Ba da. Desfrânarea este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Invidia
Câți dintre noi nu și-au dorit măcar o dată ca un prieten să piardă? Așa suntem construiți. Să ne pară rău atunci când cei din jurul nostru câștigă mereu, iar noi prea rar sau deloc. Păcat, dar invidia se manifestă în fiecare dintre noi. Celor care nu câștigă nimic niciodată le pare rău că alții o fac. Celor care câștigă mereu le pare rău că nu au câștigat mai mult. Iar celor care câștigă mult le pare rău că nu duc o viață simplă. Indiferent pe ce treaptă te situezi, privind în sus sau în jos vei constata că încolțește nemulțumirea în sufletul tău. Pentru că întotdeauna se poate mai bine. Invidia este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Mânia
Nu am cunoscut pănă acum pe nimeni care să nu se enerveze. Unii o fac foarte des și la intensitate mica. Alții o fac foarte rar dar la intensitate foarte mare. Nu are importanță frecvența cu care se manifestă mânia. Mânia este dovada faptului că oamenii încă sunt oameni. Roboții nu sunt mânioși, nu se supără și nu-și ies din fire, dar oamenii o fac. Pur și simplu. Mânia este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Lăcomia
Este dorința necumpătată de câștig. Soră cu zgârcenia, lăcomia se manifestă printr-o poftă mare. poftă mare de câștig, de avere, de mâncare, de băutură, de fericire, de timp liber, de vacanță, de orice. Lăcomia nu face referire neapărat la aspecte materiale ale vieții. Ceea ce înseamnă că dacă îți dorești din ce în ce mai mult, ești lacom. În speță păcătos. Lăcomia este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Lenea
Dacă acum ai fi anunțat că timp de zece zile vei merge într-o vacanță departe și nu va trebui să miști un deget, ai refuza? Probabil că da, pentru că dacă stai fără să muncești înseamnă că ești leneș. Pardon, păcătos. Lenea este unul dintre cele șapte pacate capitale.
Oamenii ar trebui să fie niște roboți umili și supuși. Care să nu privească nici în stânga, nici în dreapta. Care să nu conștientizeze nici satisfacția de sine, nici nevoia de a evada trăind clipa. Oamenii ar trebui să fie niște roboți gata să refuze orice posibilitate de a-și îmbunătăți condiția; să nu-și iasă din fire indiferent de situație și să nu cumva să le pară rău de nimic. E păcat! Preferabil ar fi să le înlocuim inima cu un bulgăre de plumb și creierul cu o mână de tranzistori. Și ce frumoasă ar fi lumea populată de nepăcătoși…
A fi om înseamnă a încălca păcatele capitale cel puțin o data.
Eseurile pot fi ascultate și pe Youtube. Abonează-te la canalul IanCunoaștere!
Share
„Păcatul reprezintă abaterea de la o lege bisericească.”
Ai gafat rau. Rau de tot ! Mai mare aberatie n-am citit !!! „Lege bisericeasca” ?! CE LEGATURA ARE BISERICA CU EVENTUALA CREDINTA A OMULUI ?!
Si oricum, e vorba de o LEGE MORALA, a sufletului… pf….
Aline, dacă-mi permiți, te-ai uitat în DEX să vezi ce scrie în dreptul cuvântului „păcat”? Fă-mi pe plac și deschide DEX-ul, o sa ne scutească de o discuție lungă și fără sens.
Ma, eu am vrut sa spun ca biserica asta de acum, dar si de oricand, nu mai are nicio moralitate, asa ca pacat bisericesc este o expresie total inutila, fiindca biserica romana NU MAI ESTE SFANTA DE MULT. ca sa fie luata ca reper pentru expresii din astea.
Eu nu consider ca e pacat bisericesc….pacatul tine de MORALITATE, DE CARACTER, nu de biserica. De credinta eventual, dar nu de biserica, fiindca asta nu e decat un SRL
Bine, bine, Aline, dar ceea ce consideri tu, rămâne ceea ce consideri tu. Nu ai cum să spui despre cineva că gafează doar pentru că nu rezonează cu interpretarea ta. Cu atât mai puțin cu cât te și cam înșeli, demonstrat. Eu însă nu ți-am zis că te înșeli, pentru că fiecare interpretare este, măcar puțin, adevărată.
Nici eu nu consider biserica sfântă. Nu de acum ci de ani buni. Mulți. Dar asta nu contrazice, ci ar trebui să susțină cele scrise de mine în postare, nu?
Pai nu de asta am zis ca ai gafat, pt ca asa cred eu.. Ci pentru ca eu nu stiam sa existe definitia de „pacat bisericesc”. Eventual pacat divin, pacat moral, etc… Strigator la cer, din alea… Ce treaba are biserica in asta ?! Nu stiam ca asta-i definitia pacatului, in viziunea ta.. Nu am vazut scris asa nicaieri
PĂCÁT, păcate, s. n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greșeală, vină.
Sursa: DEX`98
N-am zis-o eu, asa scrie in DEX, dupa cum ti-am zis. Nu este viziunea mea. Dar ader la ea :)
RELIGIOASA !!! Eventual asta trebuia sa folosesti, desi si religiile sunt inventii pentru a a manipula oamenii, dar na… Asta spun eu, bisericile sunt srl-uri pentru a scoate bani de pe fraieri, de aceea nu consider expresia aia ca fiind valabila
Razvane, nu iubim banii, unii dintre noi, ci doar ii vrem fiindca cu ei ne putem cumpara ce avem nevoie, nu „ce vrem”, putem sa platim servicii medicale, etc, asa proaste cum or fi… Dar daca nu ii ai, esti mort !!
Banii sunt UN INSTRUMENT, nu UN SCOP….intr-o societate normala, sigur, nu la noi…
Aline, dacă-mi permiți din nou…
Cam care ar fi diferența dintre a dori și a vrea? Îți înțeleg punctul de vedere, dar încearcă să-l înțelegi și tu pe-al meu. Recitește ultimul paragraf. Te ajută mult…
M-am referit la faptul ca nu ii vrem pentru figuri, unii din noi. Ci pentru a supravietui. Pt unii nu sunt un scop in sine, ci doar un instrument. Asa cum a r fi normal sa fie.
Si cand nu ii ai, si „astia” au cate un miliard pe luna din banii nostri….ca sa nu mai zic de restul combinatiilor si furaciunilor…..imi vine ori SA MA OMOR EU, ORI SA BAG AVIONU IN EI CA BIN LADEN !!! Nu mai rezist mult asa…
Și cum ai dedus tu că eu am făcut referire la figuri? Propoziția mea este pe cât de simplă pe atât de concisa. „Ne batem cu pumnul în piept că nu iubim banii dar alergăm în fiecare zi după ei.” Aceasta este realitatea indiferent de modul în care privești lucrurile.
Pai alergam , Razvane, ca ce pla mea vrei sa facem ?! Daca sunt SINGURUL INSTRUMENT prin care putem trai, just like that ! ASTA E CAUZA ALERGARII ! Dr cum ai spus-o tu, suna ca si cum toti suntem „curve” lacome, desi nu-i asa in cazul meu si al altora… ALERGAM FIINDCA NU AVEM DE ALES, NU CA AM VREA.
Mie-mi plac banii. Sunt pacatos, stiu, dar imi place sa fac bani si imi place sa ma bucur de ei. Si nu cred ca asta ma face curva :)
Banii, din punctul meu de vedere reprezinta una dintre cele mai utile inventii. Nu ma intereseaza daca e bine sau rau, ma refer strict la utilitate.
Imi place ca nu te lasi deloc. Apreciez oamenii care argumenteaza solid chiar si o parere pe care nu o impartasesc :)
Nu ai de ales? Cine te impiedica sa mergi in padure si sa vanezi caprioare? Nimeni :)
Nu esti „curva”, pentru ca e o diferenta intre a vrea bani pentru a iti cumpara ce iti place, ce ai nevoie, si intre a-i vrea ca sa ii tii la saltea, sa fii obsedat de hartii pur si simplu, nu de utilitatea lor. E o mica diferenta, asa ca nu esti de condamnat cu nimic. Eu asta spun, toti avem nevoie, dar unii sunt obsedati. Nu inteleg ca banii sunt doar un instrument de schimb, nu ceva „final”.
Nu am cum sa mananc caprioare, fiindca am multe pb care nu se rezolva cu asta, de ex. sanatate, etc, care fara bani nu se pot rezolva. Si din pacate, nu prea ii am, recunosc. Fiindca in Romania daca nu ai n-spe mii de cunostiinte si relatii, esti mort, pur si simplu
Te zbati, te lupti, si parca tot mai adanc te afunzi pe zi ce trece… Fiindca singur nu poti face absolut nimic… Nu iti da nimeni o sansa, vor bani doar pentru ei, sunt lacomi si obsedati, cum spuneam….nu lasa si pe altii sa traiasca…..
…sa inlocuim inima cu un pumn de plumb iar creierul cu o mana de tranzistori… – frumos formulat!
Mulțumesc.
Eu la asta mă duc cu gândul foarte des în ultima vreme când am momentele mele de cugetare adâncă asupra omului :)
foarte interesant articolul si iti multumesc pentru cele scrise.frumos ca a venit chiar in perioada cand citesc tot despre aceste manifestari umane si sunt extraordinar de bine date in Comorile Dharmei de Geshe Rabten,calugar tibetan.sunt convinsa ca iti va placea cartea,in caz ca nu ai citit-o inca.
cu drag,Mihaella
N-am facut nimic altceva decât să-mi explic faptul că păcatele capitale sunt simple direcţii, nu reguli. Nu in viziunea mea.
Sigur,dar facand-o aici,ajuti si altora.Un sfarsit de saptamana minunat!
Mulțumesc, la fel.
Ți-am răsfoit blogul și sunt impresionat. Bravo!
Pentru fiecare dintre păcatele pe care le-ai reinterpretat s-au scris biblioteci întregi.
Se vor mai scrie încă pe atâtea, dar de fiecare dată vom mai avea câte o observaţie de făcut.
Credeam că numai pe mine mă contrariază Alin. Iată, mă bucur că am fraţi de suferinţă!
Eh, cu Alin deja m-am imprietenit. La inceput a fost mai greu, pana am reusit sa ne interpretam unul altuia perceptiile.
Acum ii inteleg punctele de vedere. Nu pe toate, dar majoritatea.
Suntem prieteni vechi deja :)
Vai, Javro, ce mai suferi, ce sa-ti spun… :)) Ei, vezi tu, mie imi place sa fac oamenii sa sufere, fiindca asa au facut si ei cu mine. Stii cum se zice, karma daca nu functioneaza…tre s-o fortezi tu…
Ooo, Razvan, multumesc de apreciere, macar tu ma intelegi, ca nu-s rau, doar urasc oamenii rai…in special femeile care-s asa… :) Apreciez, sincer ;)
La mine pe blog toată lumea are dreptate. Aici filosofăm și încurajăm oamenii să-și exprime liber gândurile. Iar filosofia nu ține de corect / incorect. Ține doar de puncte de vedere.
Sunt convins că nu sunt singurul care te înțelege :) Numai că unii o fac într-o măsură mai mică, alții mai mare…nu este o tragedie.
Am zile în care simt că mă sufoc. Atâtea reguli. Atâtea ,,trebuie” și „nu trebuie”. Atâtea limite… unele sunt justificate, înțeleg, altele sunt doar stupide.
Noțiunea de „păcat” pentru mine nu trezește nici o emoție. Sunt suficient de conștientă de propria-mi persoană pentru a stabili singură ce simt că e ok să fac și ce nu, nu e nevoie să mai îmi zică și o lume întreagă. Conștiința mea funcționează de minune, mă simt vinovată și pentru ce nu ar trebui, de prea multe ori :))
Majoritatea interdicțiilor de acest fel, că le numim păcate sau lucruri indezirabile, sunt niște ipocrizii și mai mult agravează problemele, pentru simplul fapt că ne îngrădesc spiritul și adevărata noastră natură. Nu sunt mândră de faptul că suntem egoiști, de ex., dar punând un comportament/atitudine naturală la categoria ,,păcat” sau „interzis” nu face decât să adâncească, să evidențieze latura asta a Omului care nu ne place. Doar abținându-ne de la ceva ce e în firea noastră să facem, ne creăm frustrări, care ulterior cauzează „păcate” și mai mari.
Interesant ar fi să ne acceptăm așa cum suntem, să privim sincer în oglindă. Nu să ne și mulțumim cu păcatele noastre, dar să privim realitatea în față, să acceptăm că le avem, că fac parte din noi. Abia apoi putem clădi ceva real într-o direcție mai bună/dezirabilă/nepăcătoasă :)
Ar fi chiar pacat sa nu ne acceptam asa cum suntem. Si nu pentru biserica, pentru noi.
Directia nepacatoasa este pur si simplu calea fireasca a lucrurilor, din punctul meu de vedere. Nu directiile impuse, drumul plin de semne de circulatie nu este unul liber.
Ai judecat foarte bine :)
In sfarsit, o femeie cu discurs, frate, o femeie care chiar pare ca stie ce spune. Eu sunt de parere ca asa ceva e mai rar vazut decat OZN-urile…
Asadar, as vrea sa stiu parerea ta, cum crezi ca se privesc in oglinda femeile materialiste, curve, care fac videochat sau cele care se culca cu mosi pentru bani ? Cele pentru care numai lucrurile materiale le sunt interesul pentru toata viata ?! Acestea sunt majoritatea, cel putin in Romania…
@Alin
Daca vrei sa vezi OZN-uri mai des, arunca o privire la majoritatea femeilor care comenteaza pe aici. Ai sa fii surprins placut :)
@Iulia
A primi un astfel de compliment din partea lui Alin echivaleaza cu o stea purpurie oferita militarilor de la Pentagon :)
@Răzvan
Da, m-a copleșit nițel, mai ales că nu știu să mă descurc prea bine cu complimentele. Are dublă-valoare, hihi :)
@Alin
Îți mulțumesc pentru compliment sau remarcă :) Sunt și eu de aceeași părere cu Răzvan, dacă privești mai atent, vei mai descoperi „ozn”-uri prin zonă.
Și uite, deși nu cred că tipul de femeie descris de tine reprezintă o majoritate, încerc să îți răspund la întrebare. În urmă cu ceva ani, eram foarte critică și judecam destul de aspru astfel de femei (bine, și multe alte categorii de oameni, dar să rămân pe subiect), eram destul de rigidă în valorile mele morale și aveam așteptări mari (și posibil, irealiste) de la toți oamenii. S-au întâmplat mai multe lucruri și nu știu, m-am schimbat destul de radical. Mi-am dat seama că în momentul în care am lăsat judecățile alea la o parte, mi-a fost mai ușor să înțeleg de ce unii oamenii sunt cum sunt. Am înțeles că modul în care se comportă un om nu reflectă întotdeauna ceea ce el este, ca întreg. Zic nu întotdeauna.
Nu știu dacă are rost să mergem pe latura evoluționistă a problemei – femeile sunt biologic-genetic construite să țină cont de aspectele materiale, și asta pentru simplul fapt că ele caută siguranța pentru viitorii posibili copii. Comportamentul acesta se observă la toate speciile, nu doar la om. Daaar, dincolo de această necesitate, e vorba aici și de ceva învățat din societate, de comportamente preluate și învățate – din păcate. De promovarea în societate a unor non-valori.
Și să îți răspund și concret, dincolo de teorie. Cum se văd femeile astea în oglindă?
Unele sunt sincere și își asumă ceea ce fac și scopul pentru care fac unele lucruri. Iar aici, ar fi cele care sunt sincere și sunt mândre oarecum de ele, adică li se pare ok, și cele care sunt sincere și se simt mizerabil, dar drumul vieții, micile sau marile decizii le-a dus acolo. Iar unele își ascund adevăratele intenții sub fațada unor minciuni, ipocrizii. Unele fac asta deoarece chiar nu conștientizează ce e în propria lor minte, iar altele fac intenționat.
Dar vezi tu, chiar și în cadrul unei categorii destul de specifice, există multe posibile variante de explicații. Mi-am făcut un obicei în a căuta răspunsurile dincolo de aparențe, dincolo de comportamentul sau masca pe care oamenii o poartă în societate.
Uneori poți să descoperi un suflet extraordinar de frumos într-o curvă – și folosesc cuvântul în sensul clasic, o femeie care se culcă cu bărbați pentru bani, și un suflet rece, aspru într-o femeie decentă.
da, ai dreptate, dar nu cred ca o voi gasi vreodata
Draga mea, eu inteleg la perfectie rolul femeii in lume, cu siguranta mai bine decat il inteleg multe din ele, care-s debusolate si nu mai stiu cum sa se poarte ca femei. Ai perfecta dreptate, dar durerea mea e ca foarte multe depasesc granita normalului, sigur ca asa sunt programate, sa caute siguranta materiala, asta e de inteles, suntem animale programate in acest sens, asta e scopul femelelor din specia noastra, sa caute cei mai vrednici, dupa parerea proprie, masculi demni de a se „imperechea” cu ele, si a le face urmasi… E ceva genetic, nici macar eu nu ma pot lupta cu asta….
Dar ce spun eu este ca, in ultima vreme, probabil de la inceputul mileniului 3, deja se vede o panta descendenta, e destul de clar spre ce se indreapta lumea…Crime, violuri, droguri, alcool… Femei care si-au uitat rostul in lume, si pentru o „paine” si-au agatat in cui demnitatea si au decis sa isi vanda corpul oricui…tuturor…in lupta pentru supravietuire, care devine din ce in ce mai grea, fiind destul de clar ca multi nu vom rezista… Poate tu nu poti, dar eu imi permit sa judec pe oricine. AM FOST JUDECAT SI EU TOATA VIATA MEA, indiferent daca pe drept sau nu, asa ca simt ca trebuie sa imi fortez karma si astfel am dreptul sa judec cat si pe cine vreau… Da, poate cum se comporta un om nu reflecta mereu caracterul sau….stiu asta de la mine insumi….dar cand 99 % din actiunile tale sunt intr-o singura directie, cred ca asta spune clar ce fel de om esti, si aici ma refer desigur la ceea ce fac femeile din ziua de azi, la tot ce ti-am zis…
E un fenomen foarte ingrijorator, si pe mine ma afecteaza in mod direct, fiindca nu caut perfectiunea, ci caut normalitatea, insa uite ca nici macar asta nu reusesc sa o gasesc, si sincer sunt foarte dezamagit din cauza asta….. Da, stiu ce spui la final…. Dar eu personal, nu stiu cu ce m-ar incalzi ca o curva are suflet bun, desi asa ceva e rar… Eu urasc curvele, asta e clar. Nu-mi pasa de motivatii. Asa ca, nu as putea sa accept una ca asta, pentru ca indiferent ce suflet are, actiunile si faptele sale sunt de alta natura, iar eu mi-as dori un om care, cum am zis, nu sa fie perfect, ci sa se incadreze in niste limite normale ale caracterului, faptelor, etc…
Dar cu cat ma gandesc mai mult la asta, cu cat vad ce se intampla in jur, si ca de la an la an oamenii sunt tot mai nebuni, mai nervosi, mai saraci, mai furiosi pe viata, inclusiv eu…..iar femeile se degradeaza din ce in ce mai mult, cu o rata alarmanta, cu atat ma gandesc ca nu voi gasi niciodata ce imi doresc… Si simt ca nu mai am niciun motiv sa continuu, simt ca traiesc degeaba fiecare zi….
Ce mi se pare mie interesant e faptul că pot să văd acea pantă descendentă de care amintești tu, văd cum lumea se duce de râpă pe an ce trece, dar în același timp, paradoxal, văd și un progres destul de mare, spiritual și intelectual, la mai mulți oameni. Asta în ultimii ani, cam așa. Mi se pare că se conturează cumva două extreme, e posibil că acea pantă ascendentă pe care au luat-o unii oameni să fi apărut tocmai din disperarea de a nu aluneca în jos, cu restul lumii.
Apoi… întreaga societate a devenit una de consum, una pragmatică, materialistă. Probabil acest lucru s-a răsfrânt mai vizibil (sau foarte vizibil) asupra multor femei, care deja au unele tendințe determinate biogenetic.
Alin, e ok să fii și să gândești fix cum ai tu chef. Eu chiar cred că fiecare ar trebui să fie liber să gândească și să spună ceea ce gândește și simte, așa cum chiar e. Ce îmi pare rău e că simți toate lucrurile astea, resentimente față de lume, în general, și față de femei, tot la modul general.
Ai dreptate, nu te încălzește cu nimic dacă o curvă are sufletul bun. (nu știu cât de rar e, eu am cunoscut vreo trei, dintre care una m-a uimit cu calitatea asta, hihi, motiv pentru care am și dat exemplul). Dar nu te încălzește asta din perspectiva din care tu îți cauți sufletul-pereche, sau pe cineva care să îți fie alături. Desigur, e cam foarte greu de acceptat atunci ideea asta, că unele sunt sau se comportă ca niște curve. Te-ar putea încălzi așa, ca idee, faptul că uite, deși aparent oamenii sunt degradați, unii mai au câte o fărămă de bun și de frumos în ei. Și că poate lumea nu se chiar duce de râpă cu totul. Doar ca idee.
Da, nu e pentru tine, nu trebuie să accepți o astfel de femeie alături de tine – asta e altceva. Uite, mie nu îmi plac bărbații geloși (peste limita normalului), din motive foarte subiective, nu pot să suport așa ceva lângă mine. Dar îmi dau seama că e foarte posibil, ca dincolo de asta, să aibă și ceva calități. Nu sunt pentru mine, asta-i clar, dar sunt și ei pentru cineva, au rolul lor în lumea asta.
Oricum, poate cu atât mai valoroasă va fi pentru tine acea femeie care îți va fi alături, cu cât ai văzut cât de depravate pot fi unele :)
da, ai dreptate, dar nu cred ca o voi gasi vreodata.
Intr-un fel, e mai bine sa nu ai asteptari si sa ti se intample. Viceversa e mai dur.
Nu se va intampla niciodata. Nu recunoaste niciuna, toate se dau sfinte, dar m-am convins ca nu mai vor decat bani toate. Nimic altceva.