Oamenii au o speranță medie de viață de circa 78 de ani. Ceea ce înseamnă că toți cei care trec peste acest prag sunt niște fericiți. Sunt binecuvântați cu o viață lungă, peste medie. În 78 de ani omul acumulează un număr infinit de amintiri, cunoștințe, date și experiențe, iar spre sfârșitul perioadei începe să cocheteze cu ideea că a trăit puțin. Ar vrea mai mult. Am 27 și mi se pare că au trecut ca un pocnet din degete. Cum ar arăta viața dacă aș afla astăzi că sunt special și că voi trăi 5000 de ani? Au sosit analizele dumneavoastră. Felicitări, sunteți unicul posesor al unei vieți de 5000 de ani!

Și deodată se făcu liniște. Să mă bucur, sau să mă întristez? Am timp să le fac pe amândouă, nu mă grăbesc. Pentru prima dată în viață simt că am tot timpul din lume să gândesc, să fac orice. Trag aer în piept și parcă lumea are o altă culoare; are un alt miros; are o altă valoare. Eu sunt altul. M-am transformat în cele câteva secunde. Mă simt atât de liber, atât de tânăr! Dacă stau bine să mă gândesc, mă simt nemuritor. Mai am de trăit 4973 de ani. N-am avut niciodată răbdarea sau timpul necesar să număr până la 5000, dar pot să o fac acum, nu-i așa? 1, 2, 3… Voi trăi 5000 de ani!

Au dispărut subit toate planurile pe care le-am construit cu migală în ultima perioadă. Nu mai am niciun plan și pentru prima dată asta nu mai constituie o problemă. Am distrus mental cu un ciocan imaginat toate ceasurile din casă, iar asta nu mă face nici nebun, nici ciudat. Culmea, asta mă face liber. Nu mă interesează cât este ceasul. Poate să fie oricât. Nu mă interesează ce zi a săptămânii este. Timp de 20 de ani am urât ziua de Luni, dar de azi nu-mi mai pasă. Nici luna în care suntem nu mai prezintă interes pentru mine. Totuși nu aș vrea să fiu chiar atât de rupt de realitate și îmi promit că voi fi întotdeauna la curent cu anul calendaristic. 2013, 2014, 2015… 5000 de ani voi trăi!

Voi trăi de 70 de ori mai mult ca un om obișnuit. Ceea ce făceam până ieri într-o zi, voi face de astăzi în 70 de zile. În sfârșit simt cu adevărat că am timp să fac orice. În sfârșit sunt convins de faptul că nu voi mai face nimic în grabă. Am să fac totul natural. Sunt convins că fără povara timpului totul îmi va ieși perfect. Iar dacă nu se va întâmpla așa, am tot timpul din lume să mă perfecționez. Pot să încerc orice, o pot lua de la capăt oricând, pentru că timpul le rezolvă pe toate. Eu le voi rezolva pe toate, pentru că eu am timpul pe care nu-l are nimeni, am 5000 de ani.

Morala: Viaţa le ia prea mult timp oamenilor.

Ai aflat? Am scris o carte pe care am cifrat-o. Ofer cheia de acces celor dornici să o parcurgă.
Detalii Aici, acum: Astăzi [roman]