Îi știi? Sunt cei pe care natura nu i-a înzestrat cu inteligență, dar trăiesc cu impresia că pot înșela natura. Cum poți să faci o impresie bună în condițiile în care resursele îți sunt foarte limitate? Trișezi. Și cum trișezi? Participând inactiv la orice dialog. Sunt cei care au capacitatea de a lăsa impresia că știu de toate, dar nu știu nimic. Indiferent ce sfat prietenesc sau nu primesc, pe lângă faptul că dau din cap de parcă le cânți Eminem te completează întotdeauna cu „știu” șuierat printre dinți. Cei mai curajoși dintre ei au capacitatea să dezvolte și propoziții aprobatoare.
Participarea lor la orice fel de discuție se rezumă la propoziții scurte, întotdeauna aprobatoare. Ei nu te contrazic niciodată, dar asta nu din bun-simț, ci pentru că nu au argumente. Niciodată. În schimb, atunci când sunt contraziși, cu argumente solide dezvoltă ideea ai ceva personal cu ei. Că vrei să îi injosești., șă îi jignești sau că ai ceva impotriva lor, la nivel personal. Lucru cât se poate de fals, pentru că tu nu faci altceva decât să expui realitatea, care realitate este (culmea) la polul opus față de ceea ce susțin ei. Fără argumente, evident.
Îi știi, pentru că reprezintă o sectă aparte, iar numărul de membri crește în progresie geometrică. Sunt mulți. Dar ei nu știu că eu și cu tine îi mirosim. Noi știm despre ei că nu știu nimic. Ei nu realizează faptul că există oameni și întrebari directe menite să rupă vraja. Ei au impresia că vișinul îi poate ascunde la nesfârșit. Dar nu se întâmplă așa. Ulciorul merge de câteva ori la apă, până se sparge. De cele mai multe ori se sparge în momentul în care li se adresează întrebări directe. Pentru că atunci datul din cap nu are cum să îi mai ajute. Vișinul se ingustează inimaginabil, iar eternul „da, știu, așa este, știu, ai dreptate, știu, sigur, știu, da, da știu” nu mai poate fi folosit ca scut. Mâța apare în sac, iar sacul apare în mâna lor. Magic.
Cei mai mulți dintre ei au impresia că mutarea discuției în alt plan îi poate salva. Dar se păcălesc. Pentru că asta nu face decât să întărească ideea pe care eu și cu tine deja ne-am format-o cu privire la capacitățile lor cognitive. Cei mai insistenți revin după câteva zile, după ce se documentează. Dar ghici ce? Nici asta nu are cum să îi acopere, pentru că fierul răcit nu mai poate fi bătut. Și chiar dacă ar putea fi bătut, nu se va întâmpla nimic cu el. Evident documentarea este slabă, redusă la câteva fraze de multe ori recitate sec, nu gândite. De ce? Întotdeauna am stimat oamenii care au capacitatea să spună „nu știu”. Nu este o rușine, marele Socrate a spus-o cu deosebită sinceritate. Îi știi?
Morala: Tot ce știu este că nu știu nimic, dar nici măcar asta nu știu.
Ce-i cu tine azi? Ai dat peste unul cu gaură în creier?
Nu azi, ieri :)
dar prefer sa nu dezvolt subiectul.
Cel peste care am dat a reusit sa umple halba, iar spuma mi s-a varsat pe camasa.
Camasa era aia noua :)
Si m-am suparat, dar mi-a trecut.
Dacă se mai întâmplă așa bucură-te. Că rândul lor se îngroașă :wink:
Pana acum ma bucuram, ca ma distra, dar sunt niste situatii in viata in care nu ai cum sa te bucuri si trebuie sa te mai si versi. Eu sunt indiferent la prosti. Ma distreaza si atat, nu ma consuma. Dar UNEORI paharele se pun prea pline :)
Pai eu m-am lasat de ultimul job pt ca efectiv eram inconjurat de oameni de genul asta la nivel de comportament de profesionist, (nu doar simplu personal, ca ala e poate mai „scuzabil”, sau mai frecvent) + mai rau, eram sub ffff mare presiune sa devin si eu „mai asa”, sub amenintare ca fac „spirit aparte” si ca nu sunt team-player. Zau, aveam si unele avantaje masive de la jobul ala, dar efectiv era sa ma imbolnavesc psihosomatic, era ceva absolut imposibil de suportat, desi eu sunt ff ultra-conformist, nu doresc sa ies in evidenta, advers la riscuri, etc, dar a fost efectiv peste puterile mele…incepusem la un moment dat sa ma gandesc asa la nivel teoretic la colaborationism, pana unde se poate merge cu colaborationismul intr-un sistem totalitar, ca pe vremea nazistilor sau comunistilor, sau ca intr-un cult din ala patologic, ca scientologia, etc. !
Anumite fraze pe care le-ai scris parca ar fi spuse de mine :)
n-are sens sa zic mai mult.
Te inteleg, stiu, si au am avut astfel de experiente. La vremea respectiva a fost un soc, pentru ca aveam impresia ca oamenii tineri sunt cel putin la fel ca mine. Sau mai buni. Piata muncii m-a facut sa-mi reconsider parerile, insa :)
aici e textul copiat integral fara sursa
http://mc-goda.blogspot.ro/2013/02/persoane-care-dau-din-cap_10.html
Vezi tu, lumea online este libera. Libertatea asta uneori e buna, alteori nu. Nu ai cum sa urmaresti totul oricand. Lasa, sa fie sanatos. I-am dat un mesaj in care am incercat sa-i spun prieteneste ca nu se face asa.
Nu cred insa ca pot indrepta eu ceea ce a strambat natura :)
raspunsul lui mc-goda
„Pagina pe care o căutaţi în acest blog nu există.”
in loc sa treaca sursa
desi in comentarii a scris, ca si cand el a fi scris textul :))
Nu-ti bate capul, e lumea plina de creatori desavarsiti :)
ce tot ai cu capul oamenilor? :)) aseara am scris acolo mentionand sursa de unde a copiat. Oamenii mai trebuiesc educati, ca nu au de unde sa invete de toate.