Povara trecutului

În urmă cu câţiva ani buni, un grup de cercetători au realizat un experiment. La prima vedere sinistru, la a doua vedere suficient de util încât să treci cu vederea prima vedere. Experimentul a fost realizat pe câini, un mascul şi o femelă. Înainte de a-i împerechea pe subiecţi le-au secţionat piciorul din faţă. Pe stângul. Îastrand un căţeluş şi o căţeluşă, au repetat procedura: le-au taiat şi lor piciorul stâng şi i-au împerecheat. Experimentul s-a repetat până la a şaşea generaţie, atunci când oamenii de ştiinţă au avut o surpriză.

Asa cum banuiesc eu, intuiesti ce s-a intamplat. Cateii din a sasea generatie, nascuti din parinti fara piciorul stang, cu bunici, strabunici, stra-strabunici, stra-stra-stra bunici fara acelasi picior, s-au nascut fara labuta piciorului stang. Ce deducem de aici? Cainii, ca restul animalelor au o capacitate senzationala de adaptare. De-a lungul ciclurilor undeva in creierul lor s-a produs un declic. Au constientizat faptul ca prezenta piciorului stang le va aduce durere, pentru ca urma sa fie taiata, asa ca s-au reprogramat genetic: s-au nascut fara labuta piciorului stang.

Neaparat trebuie sa extrapolam concluzia. Imi permit sa afirm ca exact asa se intampla si in cazul oamenilor. La nivel fizic, dar si la nivel mental. Nu vorbesc despre evolutia din maimuta si alte idei semiobscure. Vorbim de adaptare si de transmiterea pe cale genetica a informatiilor utile. Deja oamenii au ajuns la un grad de cunoastere destul de ridicat. Adica tot mai multi sunt tot mai inteligenti. Lucru lesne de inteles, avand in vedere faptul ca deja suntem in anul 2012. Ne-a luat mult, oricum.

In trecut insa, orice om care iesea din tipar, fiind putin mai inteligent, putin mai creativ sau pur si simplu putin mai realist, era considerat eretic, dusmanul societatii si asa mai departe. Sfarsea batut cu pietre, ars pe rug, intemnitat si chinuit. Vezi acum de ce ne-a luat atat de mult timp sa ajungem la un nivel de cunoastere ridicat? Pentru ca dezvoltarea genei a fost aproape nula, atata vreme cat i-am tocat sistematic de-a lungul istoriei pe cei inteligenti. Pana prin anul 1850 orice om de stiinta ori studia in secret ori era spanzurat. Mai devreme sau mai tarziu tot spanzurat ajungea. Adica mort.

Intorcandu-ma la experimentul cu cainii, daca inteligenta era rasplatita cu moartea, imi este foarte usor sa o confund cu piciorul cainelui. Picior care a fost eliminat prin mutatie generica, de catre creier. Nu cumva drumul acesta catre inteligenta a fost atat de lung tocmai din aceasta pricina? Este posibil ca starpirea inteligentei in mod sistematic sa fi condus la aceeasi mutatie genetica: lipsa ei. Undeva in cel mai ascuns colt al creierului uman se putea dezvolta principiul acesta: Daca inteligenta iti aduce moarte, atunci sa ne nastem fara ea. Sa fim fericiti ca traim vremuri moderne, in care inteligenta este privita obiectiv ca ceva maret.

Morala: Creierul reprezinta maşinăria perfectă, păcat că nu întelegem cum funcţionează.

octombrie 3, 2012

Etichete: , , ,
  • Inca din antichitate sunt oameni de stiinta care nu numai ca au studiat, dar au si publicat lucrari care dateaza si azi. Nu Numai c an era arsi pe rug, dar erau pretuiti in buna parte…
    Nu stiu de unde te-ai documentat dar nu e ca-n filme

  • Te pune pe gânduri?

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.