Se spune că gandul este arhitectul destinului. Atunci când gândim fabricăm ceva abstract sau concret, inventăm, judecăm, concepem sau cumpănim ceva. Viteza cu care călătorește gandul nu a putut fi determinată încă, dar nu viteza este cel mai important aspect, ci vibrația gândului. Puterea minții oricărui om stă în capacitatea de a genera gânduri. Gândurile pozitive atrag evenimente pozitive, iar cele negative atrag evenimente negative, pentru că tot ceea ce vedem reprezintă rezultatul generat de gândurile noastre. Tot ceea ce facem reprezintă reinterpretarea gândurilor noastre.
Fiecare individ își consumă viața în două planuri: interior și exterior. Mintea controlează ceea ce se întâmplă în planul interior, iar omul controlează mintea cu ajutorul creierului. Niciun eveniment din exterior nu poate perturba echilibrul interior atâta vreme cât este înțeles și interpretat într-un mod pozitiv. Capacitatea omului de a gândi reprezintă puterea cu care natura l-a înzestrat. Putere nemărginită care odată controlată va face din negru alb; va transforma ura în iubire și zgomotul în liniște. Fiecare poate transforma orice în orice altceva cu puterea gândului. Gandul este secretul. Tot ce se întâmplă în exterior are legătură cu pozitivismul sau cu negativismul din interior.
Gandul este părintele faptei. În momentul în care omul generează un gând, vibrația lui îi va atinge și pe cei din jurul său. Fenomenul se numește rezonanță și nu este ceva științifico-fantastic. Există și îl experimentăm în fiecare zi. Oamenii care gândesc pozitiv și care sunt înconjurați de sentimente de pace, de liniște, de iubire, vor transmite involuntar celor din jurul lor energie cu plus și viceversa. Energia va da naștere unor fapte sau evenimente pozitive. În același sens, oamenii care gândesc negativ molipsesc alți oameni, iar rezultatul este materializat în ură, gelozie, sau răzbunare. Cu cât mai mare este puterea gândului, cu atât mai multe minți vor genera același tip de energie sau fapte.
Gandul este sculptorul ce te face persoana care vrei tu sa devii. Nu ceea ce se întâmplă în exterior te face să fii ceea ce ești, ci modul în care înțelegi și interpretezi realitatea. Iată de ce copiii de genii pot ajunge criminali în serie și copiii criminalilor în serie pot ajunge genii. Pentru că realitatea poate fi modelată cu puterea gândului. Orice lucru din exterior care trece prin filtrul gândirii poate deveni ceva pozitiv. Ceea ce se află în interior va fi întotdeauna cauza, iar ceea ce se petrece la exterior va fi mereu efectul. Niciodată invers. Dacă vrei să schimbi efectul nu ai de ce să privești în exterior, gândește, acționează asupra cauzei.
Morala: Gandul este cauza și realitatea este efectul.
Un elogiu binemeritat pt o perspectiva de tip cognitiv-comportamental, despre care un studiu recent din 2012, efectuat de profesori de psihologie probabil destul de reputabili de la Univ Madison, Wisconsin (Cox, Abramson, Devine, Hollon), a aratat ca poate fi chiar utila in reducerea prejudecatilor fata de alti semeni, plus chiar poate si in prevenirea agravarii depresiilor care pot risca sa se instala atat in randul celor care detin si emit prejudecatile, cat si in randul tapilor ispasitori despre care exista aceste prejudicii, de tip mai ales stereotip, (adica asa de gen ca tiganii sunt hoti si criminali, sau negrii sunt buni la muzica, sport, si dansuri, romancele contemporane sunt c..ve, sau romancele contemporane sunt frumoase de nota 10, gay-ii sunt niste oameni deosebit de elevati, si cu mare afinitate pt critica de arte, si o vestimentatie intotdeauna inalt calitativa si de bun gust, etc.)
Frumoase, superbe metaforele tale: gândul este arhitectul destinului, părintele faptei, sculptorul ce te face persoana care vrei tu sa devii! Citind aici ma gandesc ca oamanii pozitivi nu sunt neaparat cei carora li se intampla numai lucruri pozitive, ci aceia care reusesc sa vada jumatatea plina intotdeauna, sa nu se dea de ceasul mortii chiar cu oricare ocazie….dar e tare greu sa faci asa…
Nu sunt ale mele, eu doar le-am interpretat.
Thomas Carlyle a zis „Gândul este părintele faptei”. Swami Shivananda în Puterea Gândului a zis „Gândul este arhitectul destinului”, iar Henry David Thoreau a definit gandul ca „sculptorul ce te face persoana care doreşti să fii”, orice altceva din articol imi apartine, dar nu aceste definitii :)
Mie-mi place sa cred despre mine ca sunt o persoana pozitiva. Asa am fost mereu, fara sa stiu ca asta este bine sau rau. Pur si simplu sunt oameni cu fire pozitiva si oameni cu fira negativa. Mai sunt de parere ca totul se echilibreaza. Pozitiv sau negativ, suma energiilor va da intotdeauna zero. Adica echilibru perfect mereu mereu.
Am citit o carte despre puterea gandului, e incredibila, ti-o recomand:D
Puterea gandului -Swami Sivananda
Sarutmana pentru recomandare, tocmai scriam ceva mai sus ca de acolo am luat citatul „gandul este arhitectul destinului”. Am citit doar anumite referinte despre carte, inca o caut dar nu m-am intalnit cu ea fata in fata ca sa o pot cumpara.
O am pe lista scurta :)
Mie îmi plac din ce în ce mai mult postările tale.
Eu una am mii de gânduri negative, dar în ultimul timp am parte aproape numai de întâmplări pozitive. :)
Este si acesta un semn. Sau poate ca gandurile tale nu sunt atat de negre precum par :)
Nu știu dacă gândurile pozitive îmi dau energia necesară însă sunt sigură că îmi dau starea de spirit de care am nevoie. Gândesc mai mereu pozitiv și asta mă ajută.
Nu sunt convinsa ca intotdeauna gandurile pozitive ne aduc si intamplari la fel, pentru ca de multe ori socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, iar ceea ce ni se intampla in viata nu depinde doar de noi.
Nu, nu depinde doar de noi, dar noi putem nuanta si chiar cred ca putem sa facem din gri mai mult alb ca negru :)
Faptul ca gandurile pozitive ne daruiesc o viata frumoasa, iar gandurile negative ne daruiesc numai greutati, poate fi sau nu adevratat. Am urmarit destule documentare pe aceasta tema si am invatat/citit despre acest aspect. Tind sa ii dau dreptate Vienelei, insa dreptatea este undeva la mijloc. Eu sunt, mai degraba, o persoana realista. Nu imi sperante desarte si nu imi fac planuri irealizabile. Ma gandesc de 2 ori inainte de a incepe ceva important si, totusi…destinul mai joaca si feste. Chiar daca sunt convinsa ca totul va merge bine, imediat roata destinului se poate intoarce. Am invatat, insa, ca toate lucrurile negative din viata, daca sunt privite cu ochi buni, sunt, de fapt, lucruri pozitive. Pentru ca prin grseli, prin greutati si prin aceste mivi jonglerii ale destinului, invatam si devenim mai buni. :)
Exact aici este miezul problemei: sa gandesti pozitiv si sa privesti pozitiv cat mai multe lucruri. In fond binele sau raul, pozitivul sau negativul reprezinta modul in care interpretezi evenimentele.
In momentul in care gandesti pozitiv nu inseamna ca iti faci sperante desarte, deloc.
Viteza gândului, după câte îmi amintesc, ar fi de cca 260 km/oră.
După alte surse, diferite cele pe care le consultasem în urmă cu
câţiva ani, înainte de a publica această ştire, viteza gândului ar fi
de 240 sau chiar 400 km/oră.
Hm, interesant, desi nu viteza m-a preocupat. Dar stii ce sunt curios? Cum ar putea determina cineva aceasta viteza? Chimic ?
se poate sa fie cum zici despre puterrea gandului de aceea regret daca v am infectat cu negativismul meu , in loc sa ma abtin. Pot sa ma explic_cu mama de care de un timp ma ocup,trebuie sa par optimist
sa o binedispun ,prietenii au suficiente probleme ,trebuie sa par radios ,sa le dau curaj_cu toate astea nici voi nu meritati asta: norii mei trebuie sa ramana pe cerul meu. SCUZE !
Nu s-a inatamplat asa. Mie nu mi-ai lasat impresia unui om negativ sau negativist.