Obiectele și plantele fac parte din realitate. Spunem că ele există pentru că le putem atinge. Oamenii, la fel ca obiectele, rămân fixaţi pe drumul lor, încorporați într-o singură realitate. Posibilitățile noastre sunt nemărginite, viitorul are un număr infinit de fețe. Alegerea, pe care o facem liber sau nu, face ca toate alternativele viitoare să se prăbușească într-un singur viitor: cel care devine prezent. Viitorul devine prezent, iar prezentul devine trecut ireversibil.
Ne place să credem că alegerea ne aparține întotdeauna. Și poate că așa este. Mintea omului este construită astfel încât să construiască ușor posibile viitoruri. Să le analizeze pe fiecare şi să opteze pentru drumul care pare cel mai benefic pentru individ. Uneori alegerea este bună, alteori nu. Sunt oameni care aleg foarte des varianta cea mai bună. Noi îi denumim simplu norocoşi. Dar nu este neapărat vorba despre noroc. Transformarea celui mai bun viitor posibil în prezentul ideal este mai degrabă o combinaţie de analiză, interpretare corectă şi comparaţie. Şi hai, puţin noroc.
Mintea omului reduce miliardele de posibilităţi la una singură. Poate că alegerile ne aparţin. Există însă şi posibilitatea ca ele să nu ne aparţină. Dacă regulile jocului se schimbă în permanenţă, alegerile pe care le facem nu reprezintă altceva decât singurele opţiuni pe care le avem pentru a ajunge acolo unde trebuia să ajungem oricum. Dacă jocurile sunt deja făcute, alegerea nu prea ne mai aparţine. Sau ne aparţine, dar nu influenţează nimic. Noi denumim asta destin.
Şi trecutul ne influențează alegerea. Trecutul reprezintă ancora. Toate alegerile pe care omul le face au ca suport experienţele din trecut. Vom alege stânga sau dreapta în funcție de finalitatea deciziilor luate în trecut. Ceea ce înseamnă că alegerea este o chestiune de viitor, care are loc în prezent, judecată în trecut.
Alegerea este o chestiune de viitor, care are loc în prezent, judecată în trecut.
Apropo de alegeri, am citit acum câteva zile că niște inventatori au creat un microcip care va avea posibilitatea să ia decizii în timp real (inteligență artificială cu alte cuvinte). Se gândeau să-l implementeze în roboți ( de parcă nu auziseră de povestea dinTerminator…) sau în smartphone-uri. Acum, pornind de la morala ta, cum va ști o astfel de inteligență să ia o decizie la un moment dat dacă ea nu are amintiri de care să țină cont în alegerea sa?
Nu, inteligenta artificiala nu ia decizii. Ea actioneaza in urma unor stimuli sau a unor algoritmi predefiniti.
Se spune ca la momentul actual capacitatea computerelor egaleaza soparla, ca nivel de inteligenta. Eu sunt totusi sceptic.
Nu se stie ce va urma, dar faptul ca toate capetele mari au prevazut un viitor subru in care robotii pun stapanire pe Terra, ar trebui macar sa ne faca sa ne punem intrebari. Ma ingrozeste ideea din Matrix :)
Eu abia astept sa am viitori manageri-sefi roboti. Pt ca pe aia ii poti macar pacali cumva sau ii scoti din priza sau le pui niste intrebari grele si se chinuie sa raspunda la ea si uita de tine, PLUS mai ales NU trebuie sa le faci psihoterapie de suport !
Hmmm, da, tu abia astepti pentru ca vezi doar partea pozitiva. Daaar.
Ai vazut filmul I Robot? Daca seful tau ar fi acel evil-robot care crede ca oamenii trebuie exterminati, nu prea poti sa-l scoti din priza cand vrei.
In alta ordine de idei, pana sa ajungem acolo vom fi morti, reincarnati, morti, reincarnati si morti din nou :)
Pai robotii nu au voie sa fie rai cu oamenii, ca astea sunt legile roboticii, si daca un robot e rau, atunci el se afla in ilegalitate si precis vor exista alti roboti securisti care il vor izola si neutraliza. Atata vreme cat se implementeaza Securitatea Robotilor, mie nu mi-e frica, plus ca eu nu cred in conspiratii, adica sa devina acea intreaga securitate a robotilor corupta plus total anti-oameni capitalisti plus numai poate cativa pro-oameni membri ai Partidului Robotilor, care ar fi asa un soi de grup ocult machiavelic Bilderberg sau ceva asa de panarama, care si astia ar fi niste oameni rai, care doresc o dictatura asa de nivel de Bau bau, etc, plus ca asa chiar din punct de vedere practic si realist mie mi s-ar parea imposibila recrearea unei Revolutii din Octombrie sau chiar a unui stat de tip RPD nord-coreeana, daca nu ar fi survenit mai intai o Revolutie Franceza a robotilor, ceea ce totusi mie mi se pare ridicol si cred ca si unui grup de roboti li s-ar parea ridicol sa se decida sa o ghilotineze pe Maria Antoaneta….deci daca nu se poate intampla faptic Revolutia Franceza Robotica, atunci nu cred ca exista sanse nici pt vreo lume orwelliana de roboti anti-oameni vreodata.
Desigur ca vor exista lupte politice intre diverse grupuri de oameni, fiecare cu robotul lor preferat, asa unii Apple altii HTC, etc, care pot ajunge chir si l anivel de violente, de ex unii catapulteaza robotii lor si aiallti teleghideaza robotii lor impotriv aprimilor, asta da, asta cred ca se poate intampla, dar eu am de gand sa stau cuminte in casa daca se anunta cumva ca se pregateste asa ceva pe Facebook, plus daca preia si Twitter, zau, atunci ma duc sa ma ascund sub pat probabil, sau mai bine in pat, sub plapuma, ca mi-e somn..
Mama, ce departe am mers :) Cand ma gandesc eu ca am pornit de la intrebarea „Cum vor lua robotii decizii?”
Rudolph, trebuie sa revezi Matrix :) In film explica foarte interesant SF cam ce s-ar putea intampla daca Robotii si programele vor fi liberi sa ia decizii. Evident, pastrand in minte faptul ca orice program are si o eroare.
Şi niciodată nu poţi să ai certitudinea că alegerea, decizia luată azi, acum, te va conduce spre finalitate preconizată. Poate de aceea uneori nu învârtim în jurul cozii, pierzând poate timp preţios sau dimpotrivă dându-ne şansa unei alte alegeri… În definitiv, poate că tocmai asta e fascinaţia lumii reale, unde nu ai opţiunea „plasei de siguranţă”, aceea de a face „save game” atunci când nu eşti sigur de ceva.
Cel mai interesant este că tocmai când sunt într-o perioadă de astfel de alegeri, ajung să citesc la tine un articol excepţional pe această temă… sincer, m-a ajutat, pentru că mi-a dat o altă perspectivă de a privi lucrurile. Mersi :)
Optiunea plasei de siguranta o ai din ce in ce mai putin in ceea ce priveste alegerile importante. Pentru ca despre ele vorbeam. Acolo este marea miza, sa reusesti sa optezi pentru cel mai bun drum si sa-ti iasa. Si nu o singura data, ci mai mereu.
Cu placere :)
Iti doresc succes si sa faci BINE cele mai importante alegeri in perioada asta!
NU MA POT ABTINE SA NU COMENTEZ”CE AI VRUT SA DEVII”SE SPUNE CA D’ZEU ITI DA DAR NU TI BAGA N TRAISTA,TOTI NE NASTEM CU NISTE DATE DEPINDE DE PARINTI CAT DE PERSPICACE SUNT SA LE DESCOPERE,UNII VAD MAI MULT DECAT E ALTII NICI AJUTATI DE PROFESORI NU OBSERVA CE AU COPII LOR SPECIAL.NU CONTEAZA CAT DE LUNG E DRUMUL VIETII CI ATAT CAT TRAIESTI E BINE SA O FACI FRUMOS SI DEMN,SA NU AI PREA MULTE SA TI REPROSEZI.CRED CA EXISTA MULTE ALTERNATIVE DE DESTIN FERICIT,SI DOAR PUTINE DE DESTIN NEFERICIT SI ANUME ACELEA IN CARE AI INCALCAT LEGILE FIRII.NOI TOTI AVEM PLAMADA BUNA TOTUSI UNII DINTRE NOI NU SI ASCULTA SAMANTA DE CER SENIN DIN SINE_POT CASTIGA F.MULTE DAR SE PIERD PE SINE. UNII NU S MULTUMITI NICIODATA,AU STANDARDE INALTE CLADITE PE PROPRIILE LOR AMBITII, ALTII MULTUMESC CERULUI PENTRU FIECARE ZI DE VIATA SI ISI DORESC DOAR SA NU DERANJEZE SA FIE DECENTI SI DISCRETI. IMI CER SCUZE CA SCRIU CU MAJUSCULE,MI S A STRICAT APARATUL
@Ioan
Foarte interesanta ideea, desi scrisa usor dezordonat. Eu sunt convins ca majoritatea posibilitatilor sunt fericite. Si ai punctat foarte bine, da, este foarte posibil ca alegerile impotriva firii sa genereze nefericire din punct de vedere al traseului urmat. Buna, foarte buna ideea.
Sa stii ca ambitii inalte nu inseamna neaparat standarde inalte. Si nici invers, cel putin nu pentru mine.
* nu trebuie sa-ti cer scuze pentru nimic, fiecare este liber sa faca orice, atata timp cat nu incalca legile firii. Asta ca sa ramanem in tema :)
Nu vad ambitia cu ochi rai,e ceva constructiv ,ea face sa functioneze totul, standardele inalte ,ar trebui sa ni le dorim toti,sa astepti sa mai treaca o zi sa vina alta nu e viata e letargie. Cred ca e bine sa fim exigenti cu sine si sa incercam sa ne exploatam calitatile ,forta la maxim.Sunt si cazuri speciale cand omul isi asculta cerul din sine si isi blocheaza singur drumul,stagneaza.Eu nu sunt unul din oamenii aia. _intr un fel sunt decent dar nu modest,si nu ma multumesc cu putin.Sunt cazuri destule cand ambitile sunt de fapt paranoia,nu e cazul meu da nici precum leul in cusca nu se cade sa traiesti decat daca n ai alternative.
Ambitia este intr-adevar ceva foarte bun. Numai ca in ultima vreme ambitia si-a alaturat ince-incet si termenul „prosteasca”.
Ambitia este una dintre cele mai importante calitati ale omului, in general. Asa cred eu.