Fii mai bun oricând

Neoane multicolore. Înstalații clipocind. Muzică de poveste. Urși de pluș dansatori care cântă. Brazi împodobiți. Moși Crăciuni vii sau nu, care hohoho. Spiriduși care întrețin copiii hihihi. Reni de polistiren. Colindători prematuri. Cadouri, cadouri, cadouri. În mare, cadru clasic Decembrie. Asta este ceea ce numim noi atmosfera de sărbătoare. Nu-mi displace. Da, se face risipă; se alocă bugete; se aruncă bani, care probabil puteau fi direcționați către cine știe ce instituție care ajută copiii cu probleme.  Sunt de acord, dar mie-mi place. Dincolo de lumini. Dincolo de faptul că oamenii și copiii cuminți vor primi sau primesc daruri. Dincolo de clasicele decoruri nefinisate sau prost alese. Dincolo de eternele întâlniri anuale cu familiile. Dincolo de colinde și colindători. Îmi place luna Decembrie. Așa, pur și simplu, grand finale.

Se promovează ideea că în luna sărbătorilor e bine să fii mai bun. Sigur, a fi mai bun nu echivalează cu invenția apei calde, dar este un lucru pozitiv. Indiferent de numărul celor care aleg să fie mai buni (măcar în preajma sărbătorilor) e un câștig. Societatea pare mai veselă, mai darnică, mai mulțumită, chiar mai bună, ca până mai ieri. Sau este. În plus, este posibil ca unora dintre cei care experimentează bunătatea în această perioadă, să le placă. Se poate să rămână buni o perioadă mai lungă, aflând că nu doare să fii bun sau mai bun. Ba dimpotrivă. Se poate să rămână mai buni, pur și simplu.

Îți  trebuie o sărbătoare ca să poți promova util ideea că e bine să fii mai bun. Altfel e sec. Nu e nimic, dacă altfel nu se poate, e bine și așa. Am totuși impresia că oamenii nu știu ce înseamnă să fii bun. Mulți trăiesc cu ideea că bunătatea se metamorfozează în ușurința de a topi sume mari pe cadouri multe și scumpe. Toate magazinele vând orice în perioada asta, tocmai pentru că oamenii deveniți mai buni sunt dispuși să cumpere orice pentru oricine. Ca prin minune, își aduc aminte de toți și cumpără pentru fiecare câte ceva. Daruri, cadouri, atenții. Fiecare este mai bun în felul său.

Nu te va opri nimeni niciodată să fii bun, oricând, oricum, cu oricine. Nu te poate opri nimeni să faci un cadou oricând, oricum, oricui. Poți să faci oameni fericiți în fiecare zi, când ești bun. Orice ar însemna asta. Nu are cum să te determine cineva să nu mergi să-ți vezi familia oricând, oricum. La o adică, poți împodobi bradul chiar și în mijlocul verii, deși vecinii tăi s-ar putea să credeadă lucruri ciudate despre tine. Însă mai bun, poți fi în fiecare zi fără să supere pe nimeni asta. Ai putea fi uimit. Funcționează perfect și în alte luni. Și lumi.

Bunătatea nu e decât o manifestare a fericirii.

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinmail
decembrie 8, 2014

Etichete: , , , , , , , , ,
  • Eu am fost destul de cuminte tot anul…ma rog, in luna august nu am prea fost si de fapt nici in iunie, dar totusi sper sa primesc cadouri de la Mos Craciun, mai ales ca acum imi planific sa fiu super-extra-cuminte pana chiar si dupa Revelion.

  • Cred ca trebuie sa adaug ca in octombrie si noiembrie am cam chiulit de la niste chestii de la care nu ar fi trebuit sa chiulesc, plus ce oi mai fi facut in prima jumatate a anului, din ianuarie pana in iunie nu prea stiu, nu am tinut o evidenta prea riguroasa.

    • Eu am fost cuminte tot anul si-ti spun sincer ca nu ma astept sa beau niciun CubaLibre cu Mosul. Cumva, nu cred ca ma mai intelege de la o vreme :)

  • Eu as alege bunatatea in loc de religie! As vrea sa se predea in scoli, sa invatam sa fim buni!
    Nu material neaparat, e utopie! Dar sa alegi sa zambesti in loc sa te incrunti cand ii raspunzi cuiva, chiar daca te enerveaza, sa rostesti o vorba buna, de alinare, de incurajare celor din jurul tau, nu costa nimic!
    Si, iti si face bine. Vorba dulce mult aduce! Se va intoarce spre tine, poate chiar daca ai noroc, o multiplicare a zambetului tau .
    Mai bine sa fii catalogat ,,prost de bun” decat in orice alt mod.
    Si uite asa am trai intr-o lume mai buna.
    Sa cerem cursuri de bunatate in scoli!!!!!

  • Acum mai multi ani, nu credeam ca undeva in viitor, voi trai ce traiesc azi.
    Libera circulatie, a oamenilor, a vorbelor, a gandurilor era o utopie,
    Acest simplu schimb de ganduri de la om la om, ce il facem noi aici, doi necunoscuti, nu era posibil.
    Si atunci de ce sa nu credem ca putem face din imposibil, posibil.
    Sunt , vreau sa cred ca mai sunt oameni buni intre noi. Trebuie doar sa ai rabdare sa ii cauti, sa alegi graul de neghina. Si daca doar un om il vom face mai bun cu gandurile tale,cu gandurile mele, va fii un castig imens pentru omenire.
    Asa ca hai sa incepem fiecare sa tinem aceste cursuri.

  • Toți putem fi mai buni, trebuie doar să găsim asta în noi. E un sentiment de unii uitat, de altii ascuns, de unii manifestat.

    Sa fii bun e important pentru propria persoana pentru ca totul in jurul tau e armonie. Uneori e greu sa fii bun pentru ca asta nu inseamna cadouri, ci mult mai mult. Bunatatea este incomensurabila si poate insemna chiar și sa renunti la propria manifestare pentru a nu deranja.

    Nu e nevoie de cursuri de bunatate, nu poate fi invatata ci doar traita. Fiecare poate sa aleaga ce vrea sa experimenteze. Uneori insa pentru a fi in echilibru, trebuie sa le traiesti pe amandoua – bunatate si rautate.

    • Ce-mi place cand aflu ca altcineva scrie idei pe care parca le-am scris eu. Ai dreptate, asa este. Chiar si „sa renunti la propria manifestare pentru a nu deranja”, desi asta nu este tocmai ok. Este impunere, cumva, dar am inteles ideea.

      Eu cred ca este nevoie de cursuri in sensul in care copiii ar putea afla ca e ok sa fii bun. Avand in vedere faptul ca in prezent, multi cred ca „a fi bun” este acelasi lucru cu „a fi naiv” sau „prostanac”. Din perspectiva asta, le-as vedea utile.

  • Nu ai dreptate Jorjette, bunatatea se invata, nu te nasti cu ea! Nu e un organ, nu o vei gasi decat daca a sadit-o si crescut-o cineva in tine.
    Ar fii miraculos sa fii creat bun si doar viata sau anturajul sa te strice. Tendinta de a imita o omului, a copiilor este primordiala in faurirea unui caracter. De aceea e nevoie de exemple, de idoli, de mentori sau cum mai putem sa ii numim. Din nefericire aceasta epoca care are atatea si atatea parti pozitive, nu a reusit sa scoata in fata mentorii care ar fii utili societatii , noua tuturor. Si aceasta, nu pentru ca ei nu ar exista, ci pur si simplu pentru ca nu vor sa iasa in fata intr-o lume dominata de scandaluri si murdarii. Nu ii lasa bunul simt si cei sapte ani de acasa sa o faca, pentru a-si pastra principiile si coloana vertebrala dreapta.
    Aici este marele castig al tehnologiei. Poti iesi din lumea ta si interactiona cu oamenii pe care tu ii alegi, poti participa la schimbul de ideei, poti cauta oameni care gandesc si traiesc ca tine. Sa te simti inteles si sa te bucuri ca nu esti singur!

  • Din perspectiva ta, si eu cred ca ar fi bune cursurile, Razvan (nu am buton de a-ti raspunde direct tie). Într-adevăr, este impunere, dar cred ca aceasta impunere ajuta la a-ti tine egoul sub control. E destul de dificil sa faci acest lucru pentru ca necesita o anume constienta.

    Mihaela – eu consider ca bunatatea te nasti cu ea, si nu o inveti si ca exista in fiecare dintre noi. Ceea ce se intampla in jurul nostru din momentul in care ne nastem ne face sa alegem mai mult un anume tip de manifestare – buna sau rea (desi totul e relativ, nu stiu daca putem spune ca exista bine sau rau pentru ca acestea doua de obicei duc la un anume echilubru).

    Atunci cand vorbim de mentori, se intampla adesea, în special cu persoanele care nu prea știu ce vor de la viață, un fenomen destul de ciudat si de multe ori inevitabil – multi dintre noi ajung in fata acestora sa-si piarda orice urma de personalitate.

    Confirmarile cum ca nu suntem singuri apar in fiecare zi, fie ca le cautam sau nu. Depinde doar daca avem ochii deschisi si suntem pregatiti sa le vedem.

    • Si eu cred ca fiecare om se naste cu bunatatea. Unii o dezvolta, altii o ingroapa.
      Mai cred ca mentor iti poate fi oricine aduce un plus in viata ta, cu atat mai mult pe latura de bunatate/umanitate.

      Revenind, ai dreptate. Ai explicat foarte simplu un fenomen aproape imposibil pentru marile mase. Identificarea Eului (nu cu Eul) si delimitaea lui de Sine. Bravo! Asa se face.

    • Adevarul este unul singur si circula liber pe rrelatie Sine-Sine. Nu are cum sa afecteze volumul Ego-ului. Mi-a placut gluma :)
      Daca se umfla, il intepi, metoda clasica si mereu sigura.

  • Te pune pe gânduri?

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.