ESEURI - SF - RECENZII - CĂRȚI - FILME - JOI
Suntem cu toţii în căutarea acelei fiinţe unice care va aduce în viaţa noastră ceea ce ne lipseşte. Iar dacă nu reuşim să o găsim, nu ne rămâne decât să sperăm că ne va găsi ea pe noi…Nu ştiu dacă ar trebui să ne considerăm norocoşi că am găsit-o. Poate este mâna destinului, iar noi, pioni anonimi pe imensa tablă de şah a lumii, nu avem niciun merit că am găsit-o. Sau poate tocmai tot
Asculta-mă! Când au început jocurile, oamenii au spus că erau spectacolul cel mai grozav, pentru că niciodată nu mai existase ceva asemănător. Dar nimic nu-i original. În Roma, gladiatorii făceau acelaşi lucru. Ba mai există şi un alt joc. La poker, mâna cea mai bună este chinta royală de pică. Iar pokerul cel mai dur este cu patru cărţi pe faţă şi una în mână. Pe mărunţiş oricine se poate distra cu jocul ăsta. Cu
Nu ştiu câţi dintre voi au observat aspectul acesta, însă viaţa fără alb este imposibilă. albul ne urmăreşte peste tot. Începând de la chestiunile abstracte, cum ar fi gândurile sau ideile şi terminând cu lucruri concrete, cum ar fi laptele. Indiferent cât ne-am dori noi să scoatem culoarea alb din vieţile noastre, ea continuă să existe, ea continuă să ne însoţească la fiecare pas. Norii sunt albi, Dumnezeu este alb, iar îngerii tot albi sunt.
Mă gândesc foarte profund la un lucru. Încerc să îmi imaginez ceva necunoscut. Filosofii spun că omul și mintea lui reprezintă cu mult mai mult decât suma memoriilor sale. În acelaşi timp, oamenii de știință susţin că mintea omului reprezintă exact această sumă. Sunt şi voci care susţin că un om care vede pentru prima dată un obiect super-futuristic, obiect care nu seamănă cu nimic din ceea ce a văzut el până la momentul respectiv,
– De obicei, nu se arată un interes aşa de mare faţă de clienţii mei! Norberto Pena sesiza o nuanţă de regret în această constatare amară a doctorului Estrada, omul acesta vârstnic care fusese şef dintotdeauna la morga care se învecina cu SIM. De la „clienţii” săi împrumutase puţin câte puţin paloarea feţei. Obrajii săi scofâlciţi aveau reflexe verzui în lumina care se răspândea în acel loc. Vârfurile urechilor si muchia nasului căpătaseră cu timpul
Există mai multe feluri de oameni. Mie îmi plac doar cei care ştiu să se distreze. Şi unde te distrezi cel mai tare? La mare, evident. Vreau să vă arăt astăzi cel mai distractiv om. Se distrează de rupe pământul şi în plus, îi merge mintea brici. Venit dintr-o zonă rău famată a României, gagiul se spală în Mare. In mare de ce ? Vă rog să urmăriţi cu atenţie interviul. Pe mine mă fascinează
Te trezești într-o cadă plină cu apă, complet dezbrăcat. În cameră nu găsești decât o servietă plină cu haine. Nu îți amintești cum ai ajuns acolo, nu ştii cine eşti, nu îţi aduci aminte mai nimic. Singurul lucru de care eşti sigur este faptul că ti-ai uitat portofelul la un cunoscut. După ce te îmbraci în grabă, sună telefonul, iar o voce semi-speriată îţi spune că te poate ajuta, că știe ce se întâmplă şi
S-ă moară mama în sfârşi a veni iarna! Nu mam bucurat niciodata mai mult ca acuma. Şi nu pen-că o sa fiie zapadă mare, nu, nu, nu. Ma bucur pen-că de sărbători se face bani frumuoşi. Eh cum? Ce nu ştiţi cum? Se face bani din colinde la greu. Totu ie să ştiii cum să te conporţi cu oameni ca să nu creadă că ai venit numai pentru bani la iei la uşă. Şi cum