Educaţia pe care o primim de mici este orientată în mare măsură spre trebuie. Suntem învăţaţi de cele mai multe ori ce să gândim, nu cum să gândim. Suntem îndrumaţi să facem sacrificii şi să credem că trebuie să urmăm o anumită traiectorie. Să nu ne abatem de la plan şi să sperăm că mai devreme sau mai târziu zeiţa Fortuna ne va face cu ochiul.
În școala generală se marșează pe reținere. Cu cât reţii mai multe informații cu atât mai mari sunt șansele să primește premiul I. Primești o carte pe care o plătești în prealabil şi o diplomă. Dar pentru ce? Pentru liceu.
Se spune că în liceu trebuie să te ţii de treabă, pentru că eşti deja mare. Trebuie să înveți pentru că, nu-i aşa, toate informațiile îţi vor folosi în viaţă. Trebuie neapărat să tragi tare, ca să nu te faci de râs. Este indicat să iei şi premiu, pentru că premiul atestă faptul că eşti tare. După cei patru ani susții un examen pe care dacă îl iei obții o diplomă. Dar pentru ce?
Chiar dacă profilul facultății la care urmează să te înscrii nu are nimic în comun cu liceul pe care l-ai terminat, fără diploma de BAC nu te poţi înscrie la facultate. Faci şi facultatea, te formezi ca om (vorba aceea) pentru că trebuie, iar după trei ani obţii o altă diplomă? Dar pentru ce? Pentru înscrierea la Master, evident. Iar după terminarea Master-ului, obții o altă diplomă. Dar pentru ce?
Cu toate diplomele tale în brațe vei bate pe la uşile angajatorilor şi vei constata că bucățile alea de hârtie A4 nu-ţi folosesc la nimic. Dacă ai noroc prinzi un post care n-are nimic în comun nici cu materiile din liceu, nici cu cele din facultate şi nici cu cele de la Master. Muncești ca spartul 12 ore pe zi. Timpul tău liber devine nul. Toată lumea trage de tine, iar tu eşti dedicat total. Sacrifici totul pentru job, dar pentru ce?
La revederea de zece ani de la terminarea liceului constați cu stupoare că foștii tăi colegi care nu au terminat facultăți ocupă poziții cu mult mai bune decât tine, iar cei care nu au făcut Master-ul câștigă mai mult ca tine. Tu, elevul model cu diplome multe, te faci mic. Şi totuși nu eşti cel mai prost din clasă. Cei care au făcu şi a doua facultate nu sunt încă angajați.
Ai diplome? Bravo, înrămează-le şi mori de foame.
Nu m-a intrebat nimeni niciodata de diplome. Am terminat Litere si am master in comunicare interculturala. De cand am terminat facultatea, am lucrat ca agent de turism, help desk officer, consilier personal secretar de stat, specialist marketing muzeal, nu neaparat in ordinea asta:)))) Nu pot sa spun ca am murit de foame cu diplomele in buzunar dar nici nu au avut vreo relevanta la vreunul dintre locurile mele de munca:)))
Job-urile tale cam seamana izbitor cu ale mele.
Nici pe mine nu m-a intrebat niciodata nimeni nimic despre diplome.
Si eu care credeam in trecut ca rup norma cu dosarul meu cartonat in care le tin…
Nici macar n-am mentionat joburile din timpul facultatii. Sau joburile lucrate la negru:))))))))) Important e ca putem sa facem orice, nu? CV-ul noastra demonstreaza asta.
Eu n-am lucrat in timpul facultatii, mi-a placut mult studentia :)
Da, ai atata dreptate! Si eu, ca multi altii, stau cu diplomele in buzunar si…inca mai astept, inainte sa iau decizia de a ma angaja intr-un call center sau la un fast food (acolo unde se angajeaza pe banda rulanta, dar unde banii nu iti ajung nici macar pentru a-ti plati chiria!).
Si eu m-am intrebat de multe ori de ce mai facem facultati, daca aungem sa lucram tot acolo unde lucreaza si care nu au studii superioare sau, si mai rau, ajungem sa licram mai prost decat cei fara studii…
Da, cei cu diplome nu sunt facuti sa lucreze ceea ce lucreaza cei fara diplome. Motivul este simplu: au pretentii. Pentru ca asa ne-au invatat profesorii, anii de studiu, diplomele, viata.
Vorbeam cu o prietena si am ajus la concluzia ca in anii de facultate, daca ai fi facut niste cursuri de specialitate, suplinind facultatea, erai mult mai castigat.
Sa nu vorbim de faptulc a pe banii platiti la facultate poti sa faci niste cursuri care te fac doxa intr-un anumit domeniu. Pe care il alegi tu indiferent de cate clase ai, iar cunostintele dobandite iti servesc sigur la gasirea unui post bun.
De unde bani de inramat? :)))
Buna, foarte buna asta!
:))
Diplomele au ajuns să fie chiar o problemă. Dacă în timpul facultății nu te poți angaja pentru că n-ai studiile finalizate, după ce ai o căruță de diplome te trezești că ești supracalificat. Mie mi se pare trist să nu-ți găsești un loc de muncă într-un domeniu pentru care te-ai pregătit (asta dacă îți dorești unul în acel domeniu). De curând am aplicat pentru un job (singurul pe care chiar mi l-aș dori și singurul de care am aflat de când mi-au venit mie gânduri din astea năstrușnice, cum ar fi să mă fac peisagist) la care se specifica faptul că se caută oameni fără experiență, dacă se poate cu studiile în curs de finalizare. Evident că nu m-am cramponat de asemenea detalii și am aplicat. Evident că nu m-au chemat la interviu. Ghinion! Studii am făcut mai multe decât era nevoie, le-am terminat și, culmea, s-ar părea că am și experiență doar pentru faptul că lucrez într-un domeniu similar prin faptul că implică plantele… Deci firmele nu-și mai doresc oameni pregătiți, ci oameni pe care să-i plătească cât mai puțin…Așadar, da, prea puțin contează diplomele…
Despre supracalificare promit sa scriu intr-un viitor apropiat…
Am o droaie de amici sau fosti coligi care mi-au povestit multe pe tema asta.
Da, firmele vor oi pe care le pot mana si care se pot multumi cu putin.
Pai ce, erai obligata sa mentionezi in aplicatie ca ai absolvit facultatea si ca aveai o diploma ? Adica nu zic sa minti, sa afirmi ca NU ai absolvit facultatea, dar puteai si tu sa eviti sa completezi o casuta, sau sa mentionezi cuvantul diplome si scolarizare in scrisoarea de motivatie, iar la rubrica studii, nu puneai numele gradinitei, scolii generale, a liceului, etc, ci puneai si tu „diverse internshipuri si ucenicii practice”, ca si alea sunt studii, si nu era cazul sa mentionezi nr si seria diplomelor tale formale, sau daca nu ai facut internshipuri puteai sa iti zici ca meditatiile particulare pe care le-oi fi facut ca sa iei bacul sau sesiunile de studiat pt sesiuni au fost tot un fel de internshipuri pe care ai platit chiar tu (plus parintii) sa le ai ca sa capeti experienta de peisagistica arhitecturala, ceva de genul asta asa deosebit e creativ ca sa umple acolo anii aia in care studiasesi din carti, si puteai chiar atasa langa acei ani de studii o fotografie cu un teanc de carti ca sa semene cu Gradinile Semiramidei, sau asezate pe nisip ca niste pietroaie dintr-o gradina japoneza, etc, mentionand ca astia au fost anii tai de internship in peisagistica arhitecturala, si nici nu ai fi mintitnici macar fata de tine insuti, sau, daca cereau o poza ca sa vada cum arati, inainte sa te cheme la interviu, sa vada daca te incadrezi in mod adecvat in peisajul peisagistilor adica, poate ca nu era cazul sa le trimiti fotografia cu diploma inramata de pe perete asezata in fundal in spatele tau, si sa le trimiti o poza cu un peisaj acolo prin spate, ceva de gen o vaza cu flori de plastic,aranjate in stil ikebana, de exemplu, ca sa para mai exotic si interesant, sa te cheme la interviu, adica…
Nu, nu eram obligată (dacă tot suntem pe teritoriul lui Răzvan, el ți-ar spune că nu există nimic care „trebuie” făcut), însă a fost opțiunea mea să nu-mi modific CV-ul doar pentru a fi pe placul angajatorului, cunoscând foarte bine riscurile, confirmate, de altfel, prin neluarea CV-ului meu în calcul. Poate când voi aplica pentru un job de entertainer, voi apela la o variantă amuzantă (sau creativă) a CV-ului (cu poze cu flori din plastic, studiul enciclopediei Wikipedia- pe post de facultate sau masterat și alte asemenea lucruri).
Oricât de greu ar fi de crezut, n-am făcut meditatii particulare să-mi iau bac-ul, iar facultatea nu mi-am pătit-o (nici eu, nici părinții), așa că modelul tău de CV nu prea mi se potrivește.
@Renata,
Rudolf trebuie judecat prin prisma omului care traieste de cativa ani in nordul Europei. Fara sa sune peiorativ.
Renata, tu ai punctat foarte bine, dincolo de teritoriul meu, stim cu totii ca CV-ul se alcatuieste pe baza experientei, ceea ce Rudolph a scapat din vedere.
Pentru ca nefiind alcatuit pe baza experientei, nu te suna nimeni :)
Răzvan, oricum s-ar putea să nu te sune nimeni, dar eu încă încerc. :)
Pe Rudolph nu l-am judecat în niciun fel. I-am dat doar un răspuns la un comentariu ce, în mod normal, poate m-ar fi amuzat, dar fiind implicată direct în problema negăsirii unui loc de muncă pentru care m-am pregătit (nu de dragul diplomelor, pentru care n-am vreo pasiune), nu mă mai amuză faptul că poate ar trebui să mă mut și eu în nordul Europei ca să-mi fac meseria.
Iti doresc sincer succes. Trebuie sa ai!
1. sorry, efectiv sincer credeam ca acea cautare ineficienta de loc de munca de peisagist era asa ca o poveste mai de demult care acum devenise oarecum amuzanta, si nu mai era ceva chiar pertinent in clipa asta, adica sincer nu am citiit prea atent, si nu am vrut sa fiu rau !
2. efectiv ma simt cumva nevoit sa precizez ca eu personal nu as recomanda asa cu prioritate nordul UE pt cineva care doreste „sa-si faca meseria”, pt asa ceva existand alte variante ceva oarecum cultural mai usor comprehensibile pt populatia generala a Romaniei…ma rog, depinde poate si de ce meserie e vorba, si de omul individual desigur, adica ce doreste el sa indeplineasca cu si/sau pe langa acea meserie.
In Romania inca este greu sa gasesti un job bun.
Nu o spun neaparat din experienta proprie, dar am multe cunostinte care se zbat mult si primesc foarte putin.
Da.. cam așa ceva e pe la noi din păcate..
Însă mie una mi se pare o prostie să înveți pentru că trebuie ceva… mie mi s-ar părea mai nromal să te canalizeze să înveți ceea ce îți place. Da să îți pună toate materiile la dispoziție ca astfel să alegi ce îți place.. și apoi la liceu și facultate să alegi ceea ce vrei să studiezi pentru că vrei tu asta nu pentru că te obligă pe tine cineva.
Iar diplomele… niște porcării.. se dau pe bani majoritatea.. așa că în ochii mei astea nu au nici o valoare.. pentru mine e mai valoros ce știe un om la orice oră din zi și din noapte într-un anumit domeniu. Asta îl face pe om valoros ceea ce știe și stăpânește cu adevărat… nu o diplomă ce o obține și orice copil de bani gata.
Intotdeauna ma intrebam in liceu de ce trebuie sa ma omor cu chimia, care nu mi-a placut niciodata, de ce trebuie sa rup norma la fizica, de atata matematica, de ce atat de putina limba romana, de ce doua ore de educatie fizica, de ce religie, de ce biologie, de ce multe…
Pentru ca trebuie :)
Fara diplomele pe care le obtii in scoala nu ai cum sa mergi cu scoala mai departe. Si de principiu, fara diplomele de la facultate nu te cheama nimeni la interviu…
Incet-incet angajatorii incep sa angajeze si oameni inteligenti si atat. Cu sau fara diplome. Dar se intampla rar. Cel putin in cercul meu de cunoscuti, asa sta treaba
Nici la mine n-a contat foarte mult diploma, DAR, in acte sunt trecut cu o functie mai jos pentru ca n-am terminat studiile superioare, asa ca…undeva conteaza si asta!
Da, este si aceasta o discutie interesanta. Am mai auzit de practica asta. Privind din alt unghi, sunt si oameni care au diploma de master dar castiga sub ce ar trebui sa le garanteze statul masteranzilor.
1. Nu exista cursuri platite care sa te faca doxa intr-un domeniu mai ales daca esti idiot.
2. Nu sunteti angajati si pentru ca ati facut scoala pentru diplome si nu ca sa invatati ceva. Daca faci facultatea ca sa iei o diploma cu care sa dai la master atunci locul tau de munca e la fast-food.
1.Daca esti idiot nu ai loc in discutie, pentru ca nu despre idioti vorbim, ci desprea oameni normali.
2. Nu cred ca este cineva care a comentat aici si nu lucreaza.
Ai inteles gresit. Nu faci facultatea ca sa iei o diploma cu care sa dai la Master. Pur si simplu asa functioneaza sistemul.
Asta este, asa e viata. Uneori conteaza si o diploma, am avut persoane cu diplome care au un succes foarte mare. Acum nu toti castiga in viata cu o diploma, multe persoane din tara cu conturi grase nu facut facultate si totusi, nu ii intereseaza pe nimeni, atat cat le merge mintea.
Da, este un echilibru inca nedeslusit intre cunostinte si hartii.
Hai ca imi devii simpatic, bai Ileana „Cioculete” ! Morala de mai sus e cea mai tare ever !! Fiindca e adevarata !!
Asta e si durerea mea cea mai mare : in Romania, ca sa te angajezi trebuie sa ai si 25 DE ANI, SI 10 ANI DE EXPERIENTA, si un DOCTORAT daca se poate, pentru maturator stradal sau agent comercial… Am exagerat putin, dar pe acolo sunt pretentiile firmelor. Chiar si mai mari !!
SA NU-TI BAGI P**A IN EA ROMANIE CARE NU DA NICIO SANSA ?! S-a furat tot, si tot tinerii sunt de vina, in viziunea hotilor din conducere !
Si culmea, firmele astea sunt conduse in mare parte de oameni de „afaceri” dubiosi, care 95 % au facut banii din furt, desigur.
Nu stiu cum sa interpretez prima propozitie, dar inteleg ca este un lucru pozitiv…
Este adevarata, dar nu universal valabila. Sunt si oameni carora sansa le-a suras mai devreme. Ceilalti inca asteapta.
Despre afaceristii din Romania chiar ar fi foarte multe lucruri de spus. Si nu tocmai bune.
Sa stii ca nu toti tinerii investitori sunt hoti. Am cunoscut multi cinstiti si cu idei foarte bune care fac treaba buna.
Mai oameni buni…..cei de pe aici vad ca sunt tineri, ca mine.. Stiti care este motivul pentru care tara asta nu ne vrea, pentru care s-au distrus toate locurile de munca, mai ales pentru studii superioare ?! Daca nu stiti, va recomand sa va interesati. O sa aflati ca din „90 incoace S-A VANDUT TO, S-A DISTRUS INTENTIONAT TOTUL, ci din conducere FURA ZI DE ZI, FURA DE 20 DE ANI INCOACE, Iliescu e cel mai mare criminal al natiei, el a furat tot ce a prins, dupa ce l-a omorat pe Ceausescu. A fost un lucru bun, logic, dar el l-a facut pentru a se imbogati, nu pentru a scapa poporul de un dictator.
E bine sa stiti cine e de vina pentru GENOCIDUL APLICAT ASUPRA NOASTRA, A TINERILOR !!! Fiindca ce se intampla in 2013 in Romania este un genocid, sa nu aiba tinerii nicio sansa !!! EU M-AM SATURAT DE TARA ASTA PANA IN VARFUL CAPULUI, O URASC DIN TOT SUFLETUL, fiindca nu am nicio sansa sa realizez nimic aici ! Tocmai cand am mai multa nevoie ! NU MAI AVEM ALTA SANSA DECAT SA EMIGRAM, CREDETI-MA, cei care inca nu sunteti convnsi, desi orice om normal la cap intelege asta….
Adevărat. Dar asta nu-i de azi, de ieri.
Şi pe vremea lui Ceaşcă era la fel. Erai plătit în funcţie de vechime.
Da, un Ceausism ceva mai altfel.
Imbucurator este insa faptul ca nu toate firmele fac asa. Mie-mi place sa reliefez partile negative, uneori, dar sunt si firme care chiar au inteles cum merg lucrurile si procedeaza bine.
Poate nu multe, dar faptul ca exista inseamna ca se poate.
diplomele nu iti trebuie decat daca e obligatoriu pentru o anumita calificare, dar ocuparea postului se face tot pe relatii sau pe cunostintele practice
Problema apare atunci cand se cere diploma de economist pentru un post de PR…
hahah :)) Categoric nu trebuia să citesc lucrurile astea acum. Nu că nu ar fi adevărate, dar te demoralizează bine. După ultimul an de liceu, nu-mi vine să cred că am mai rezistat alți trei ani în sistemul de învățământ… Desigur, contează și faptul că deși îmi dau seama că e posibil să nu lucrez în domeniu, știu sigur că nu voi regreta că am ales facultatea asta, e ce aveam nevoie, eu pentru mine, dincolo de incorectitudini, incertitudini și altele. Dar îmi dau seama cât de puțini sunt cei care pot să spună lucrul ăsta – că indiferent de viitor, sigur nu și-au pierdut trei ani din viață..
Eu nu am simtit niciodata ca am pierdut cei 3 ani in facultate. Mie mi-a placut ce am invatat, recunosc. Motiv pentru care am luat si bursa trei ani. Am invatat multe chestii, multe dedesubturi, multe ponturi despre economie, despre bussiness si despre management. Despre cum sa tii o afacere in mana si despre cum trebuie sa gandesti ca sa reusesti.
Lucruri pe care le aplic oricand in orice domeniu.
Poate ca masterul nu m-a ajutat atat de mult, dar oricum nu m-a intrebat nimeni niciodata nici de facultate si nici de master.
Ideea este sa faci un echilibru intre teoria din facultate si cerintele de pe piata locurilor de munca. Cert este ca nimeni nu-ti da o afacere pe mana indiferent cate burse ai avut in facultate. N-ai experienta :)
Până la urmă asta e important, da, să poți să aplici niște cunoștințe și în alte domenii sau în situații diverse. De obicei lumea funcționează după niște pattern-uri, chiar așa haotică cum pare ea.
Nu „de obicei”, ci „mereu” :)
Razvan, tu sau eu n-avem experienta nu ?!Atunci lasa frate ca au astia, patronii analfabeti din Romania, care stiu doar sa fure tot ce prind. De aceea nu rezista firmele ! De aceeanu angajeaza pe astia ca noi, ca nu vor oameni destepti, vor sa suga doar ei banii, ei care au 2 clase ca trenul !!!
Asta cu experienta e cea mai mare ipocrizie, de 5 ani m-am saturat sa o tot aud… M-am saturat sa stiu ca pot mai multe decat jumate dintre patronii p**ii, si sa nu primesc o sansa fiindca nu am atat experienta….in furat si in batut joc de oameni !
Eu de vreo 6 ani aud placa asta.
Dar lucrurile se misca. Poate mai incet decat ne-am dori noi, insa din punctul meu de vedere se misca.
Nu vreau sa mai aud de diplome, de note mari si de aberatiile unora. Nimeni nu m-a intrebat cate diplome am, ma refer la angajatori, bineinteles, nimeni nu mi-a zis nimic de note mari, toti cer experienta si putere de munca. Stii sa faci ceva, esti mare! Nu stii si te bazezi pe x diplome? Esti zero!
Da. asa ar trebui sa gandeasca toti angajatorii. Pare mult mai natural, e drept.
Dar se tot cer hartiile astea. Asa interpreteaza sistemul faptul ca sunt angajati oameni cu carte? Nu reusesc sa ma prind…
Si de unde atata experienta, Cataline ?1 In societatea asta care nu te angajeaza nici maturator fara doctorat in „maturare” si vreo 10 ani de experienta ?!
Una este sa nu te intrebe nimeni de diploma si alta este sa ti se reproseze ca esti prea calificat pentru un post. Ma pot obisnui cu ideea ca unii n-aunevoie de studile mele, si este normal cateodata, dar sa fii nebagat in seama pe motiv ca esti prea bun, mi se pare stupid.
Stupid sau nu, situatia este cat se poate de reala.
Se mai intampla.