Analizez de câteva săptămâni piaţa emisiunilor TV de seară. Nu profesional, evident. Ochiometric. Mai cu seamă zapez, analizez trei minute și trec mai departe. Mă întorc la același post TV în circa 30 de minute. Practic nu pot să spun că sacrific timpul liber pentu a realiza acest extraordinar studiu, oricum fac asta destul de des, în mod cotidian. Am în vedere doar canalele romanești și intervalul orar 22:00-00:30, nu pentru că le iubesc, ci
Zâmbetul este râsul abia schiţat. Surâs, cum l-ar denumi femeile singure. Oportunitate, cum i-ar spune bărbaţii singuri. Indiferent cum l-am interpreta, zâmbetul conferă interlocutorului linişte, placere, destindere. Ceea ce mi se pare mult mai tare decât faptul că zâmbind îi faci pe cei din jurul tău să se simtă bine, este faptul că zâmbetul se oferă gratuit. Nu cred ca a plătit cineva pe altcineva să ii zâmbească. Exceptând şedinţele de shooting. Dar.
Se spune că suntem prea săraci pentru a ne cumpăra lucruri ieftine. De cele mai multe ori lucrurile ieftine sunt corelate cu lipsa calității. Noi, ca popor, încă simțim adânc înrădăcinată ideea că lucrurile de calitate sunt scumpe, neapărat. Și mai avem una: lucrurile fabricate în România sunt de proastă calitate. Nu știu de ce, statistic vorbind, respingem în mod repetat produsele românești, în timp ce străinii aleargă după ele cu limbile scoase. Paradoxal? Ai
În urmă cu câţiva ani buni, un grup de cercetători au realizat un experiment. La prima vedere sinistru, la a doua vedere suficient de util încât să treci cu vederea prima vedere. Experimentul a fost realizat pe câini, un mascul şi o femelă. Înainte de a-i împerechea pe subiecţi le-au secţionat piciorul din faţă. Pe stângul. Îastrand un căţeluş şi o căţeluşă, au repetat procedura: le-au taiat şi lor piciorul stâng şi i-au împerecheat. Experimentul
În ultima vreme toţi românii sunt foarte indignaţi că străinii ne consideră o naţie josnică. În ultimii zece ani, poate chiar mai mult, părerea celor din ţările dezvoltate a început să se degradeze, ajungând în prezent undeva sub nivelul mării. Cei mai mulţi români aruncă vina pe străini: sunt proşti, incompetenţi, lăudăroşi sau răutăciosi. Ei, străinii sunt. Din punctul meu de vedere însă, realitatea este cu totul şi cu totul alta. Este vorba strict despre
Societatea actuală se bazează în primul rând pe acumulare materiala. Goana după aur, schimbată în goana după monede, schimbată în goana după hârtii, metamorfozată şi ea în goana după bunuri materiale. Cine are mai mulţi bani stă în faţă. Este suficient de nedrept, dar cât se poate de normal. Normal pentru că aşa a fost construită structura actuală a societăţii. Sună a ceva redundant, dar câtă vreme realitatea susţine din plin situaţia, nu fac altceva
Încep să cred tot mai intens faptul că nu suntem cea mai avansată civilizație care respiră aerul de pe Terra. Cu toate jucăriile noastre ultra-moderne nu suntem în stare să construim piramide, nici să observăm grupuri de stele așa cum o făceau anticii, nici să avem grijă de natură, nici să instalăm pacea la nivel mondial și nici să ne explicăm de unde am venit. Cred că știu ce ne lipsește. Ne lipsește un conducător
Ţi-e somn? Ce este somnul? Nu am găsit până acum o explicaţie pe care să o pot accepta în proporţie de sută la sută. Accept faptul că organismul trebuie să urmeze un anumit ciclu zilnic, trebuie să se odihnească şi aşa mai departe. Dar nu înţeleg nici în ruptul capului ce se întâmplă cu organele interne în timpul somnului. Se zice că ele intră într-o stare semi latenta, într-un stand by. Dar creierul? Creierul nu