[07:59] Se ridică de pe fotoliu și apasă cu palma pe cotorul cărții. Gândesc pozitiv. O fac natural sau instinctual, nu mă privește. Nu l-am văzut pe Iisus. Nu dețin secretul fericirii absolute și nici pe cel al vieții eterne conștiente – încă. Nu m-a învățat nimeni să gândesc pozitiv, nu mi-a arătat nimeni scheme logice sau statistice în care oamenii care gândesc pozitiv au de câștigat. O fac, pur și simplu. Sigur că aș fi putut să-mi impun să fiu într-un fel, dar n-am făcut-o sau am făcut-o rar. Așa se desfășoară lucrurile. Firea mea, combinata cu armonia din familie, cu oamenii pe care îi țin aproape și cu mediul în care respir dau ceea ce sunt acum. La fel ca mine, milioane de oameni; departe de a fi ceva special sau spectaculos.
Am întâlnit mulți oameni care gândesc pozitiv. Oameni care pornesc întotdeauna de la ideea că orice se poate rezolva, într-un timp mai scurt sau mai lung. Ideea este că timpul nu contează. La nivel macro, pozitivismul îți dă încredere. E ca un bun prieten care-ți șoptește că poți să faci sau să refaci orice. Oamenii, pe lângă faptul că reprezintă vârful de gamă în ceea ce privește viața pe Pământ, sunt capabili să facă. Orice. Au resursele necesare să analizeze orice și analizează. Au capacitatea să genereze soluții și le găsesc. Oamenii au puterea să facă și fac.În fond, a fi pozitiv nu înseamnă nimic altceva decât a ști că poți să faci. Conștientizarea îți gâdilă voința, iar voința mișcă puterea. Puterea o ai.
E lucru sigur faptul că indiferent cât de pozitiv ai fi, lucrurile negative cu care trebuie să dai piept, se vor lovi de pieptul tău. Sunt ale tale. La fel de cunoscut este și faptul că pozitivismul nu trebuie să te facă indiferent și nici să te închidă. Pozitivismul nu te transformă nici în visător extrem, dar nici în naiv. Ba din contră. Vei observa, analizând atent, că și situațiile, dar și oamenii care vin în viața ta, sunt pe sufletul tău. Gândești pozitiv, rezonezi cu un anumit fel de oameni, care nu au cum să fie altfel. Sunt. Sunt la fel ca tine și se vor simți atrași de tine și tu de ei. E chiar atât de simplu.
Am întâlnit și oameni care gândesc negativ. Mulți dintre ei se ascund ușor sub perdeaua care-i face realiști. Zic ei. Punând cumva semnul egal între negativism și realism. Ca și cum, o gândire pozitivă ar aduce cu sine ruperea de realitate. Hm. Gândind negativ ești mereu în așteptarea unei vești proaste, macini nervi construind scenarii cu final nefericit. Realist? Închide cartea și deschide ochii.[08:00]
Transformă acest ţărm în ţărmul celălalt, transformă pământul în paradis. (Osho)
Eseurile preferate pot fi ascultate și pe Youtube. Abonează-te acum la canalul IanCunoaștere!
Share
Nu credeam ca atunci cand gandesti pozitiv atragi lucrurile pozitive. Apoi mi s-a demonstrat. Prefer sa inlatur negativul si sa fac loc pozitivului.
Exact asa :)
La mine-i o combinație ciudată de optimism și anxietate. E foarte ciudat, că-s anxioasă cu acte-n regulă, dar știu că sub o formă sau alta lucrurile se rezolvă și am știut întotdeauna că indiferent prin ce trec, voi depăși momentul în cele din urmă. Însă corpul meu o ia razna, căci anxietatea asta eu o resimt la nivel de reacții fiziologice. E oribil, pe moment cel puțin :))
Oricum, cred că cel mai sănătos e să fim realiști (nu în sensul de negativiști, cum e înțeles mai nou)…
Cu anxietatea se poate lucra, dar sunt convins ca tu stii destul de bine care-s procesele :)
„Lucrurile se rezolva intr-o forma sau alta”. Asta este marea miza intotdeauna, sa se rezolve.
N-as fi zis ca esti anxioasa. Nu pari :)