Ritmul reprezintă desfășurarea mai rapidă sau mai lentă a unei activități. El poate fi impus ori autoimpus. Ni-l impune viața, iar noi încercăm să-l personalizăm. Trecerea de la un ritm la altul este condiționată de mulți factori și se poate face rapid sau mai lent. Ruperea ritmului este ceva ce pentru majoritatea are o conotație pozitivă. Pentru că ritmul normal este de obicei alert și stresant (rău), iar evadarea din ritmul cotidian devine sinonim cu vacanța (bine). Cum realizăm trecerea de la un ritm la altul?

Oamenii se obișnuiesc atât de repede cu binele. Adaptarea se face cât ai pocni din degete. De la rău la bine se trece într-o secundă. Nimeni nu-și face probleme că nu va reuși să intre în ritmul de vacanță. N-am auzit pe nimeni ridicând problema la modul Băi urmează câteva zile libere, vreau să merg la Mare dar nu știu dacă reușesc să ies din ritm. Nu știu dacă pot să mă adaptez la aceste câteva zile libere. Nimeni nu se întreabă de ce îi este bine. Ni se pare normal să ne fie bine, nu? Mereu dacă s-ar putea.

Nu la fel stau lucrurile dacă vorbim despre trecerea de la bine la rău. În cazul acesta reintrarea în ritm se face foarte greu.  Poate dura zile, săptămâni, luni sau ani. Oamenii sunt adeversarii schimbărilor, tocmai pentru că rămân blocați pe schimbarea ritmului din bine în rău.  Băi, am avut câteva zile libere, m-am simțit bine, dar uite, trebuie să mă întorc la birou. Am atâtea lucruri de făcut, sunt terminat! Nu reușesc să reintru în ritm.  Majoritatea cântă acest refren. În viață totul se echilibrează, iar fără rau, nu am putea trece la bine. Îți doresc o reintrare rapidă în ritm!

Morala: Ce repede ne obișnuim cu binele!