Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat să rezume totul la două noțiuni de bază: bine sau rău. Totul s-a învârtit negreșit în jurul luptei dintre cele două concepte. Încă se învârte; este destul de greu să renunțăm la sute sau mii de ani de programare. Ne împărțim viața între cele două concepte, încercând să echilibram cumva balanța. În mod teoretic, suntem mânați să aderăm la „bine”. Din fragedă pruncie ni se înșurubează
[01:59] După o pauză de câteva secunde, răsucește cheia pentru a treia oară în broască. O scoate și o aruncă în același buzunar din rucsac după care închide fermoarul. Își trece mâna peste fruntea uscată și înaintează încet către lift, pe lângă balustradă. Se întâmplă ceva cu instalația electrică de pe scara blocului. E defectă. Singurul neon funcțional este la parter. În bezna comodă, ledul verde care încadrează butonul liftului apare ca un ochi ager
Ritmul reprezintă desfășurarea mai rapidă sau mai lentă a unei activități. El poate fi impus ori autoimpus. Ni-l impune viața, iar noi încercăm să-l personalizăm. Trecerea de la un ritm la altul este condiționată de mulți factori și se poate face rapid sau mai lent. Ruperea ritmului este ceva ce pentru majoritatea are o conotație pozitivă. Pentru că ritmul normal este de obicei alert și stresant (rău), iar evadarea din ritmul cotidian devine sinonim cu