Articole etichetate cu: sinceritate

Un minut. Ce este prietenia adevărată? Ce sunt prietenii?

[07:59] Deschide ochii larg și întinde pielea frunții mișcându-și încet urechile.  Își face vânt și balansoarul se pune încet în mișcare. Scoate reportofonul. Navighează. Play. Mă tot gândesc la conceptul de prietenie adevărată. Găsesc interesant faptul că mulți leagă prietenia adevărată de perfecțiune. Am auzit vorbindu-se despre prieteni buni, cei mai buni prieteni sau prieteni adevărați. Nu prea am înțeles de ce prietenii se cataloghează; pe grade. Probabil pentru că nici prietenii nu mai sunt ce au

Secret. Informația care nu se știe

Un secret reprezintă o informație care rămâne ascunsă. Informația este necunoscută pentru că persoanele care o știu aleg să o țină doar pentru ele. Secretul nu este reprezentat de informație în sine. Secretul constă în motivul pentru care cel care deține informația alege să nu o facă publică. Motivele sunt sau pot fi multe. Un Secret poate fi o orice, atâta vreme cât decizi ca informația să rămână doar la tine. Pot fi informații cu

Putere și voință. Frumusețe sau sinceritate

Puterea este capacitatea fizică, morală sau intelectuală de a acționa sau de a realiza ceva. De a face. Voința este funcția psihică ce se caracterizează prin orientarea conștientă a omului către realizarea unor scopuri. Către a face. Voința se poate confunda și cu efortul depus pentru realizarea scopurilor propuse. Iată că între putere și voință nu sunt diferențe de fond prea mari. Voința și puterea converg negreșit către a face. Într-un fel sau altul, cele

Imi place reincarnarea. Exercițiu de imaginatie

Am să rulez aceste coli pe care-ți scriu și-am să le pun într-o sticlă. Sticla am s-o sigilez și-am s-o arunc în mare, în locul meu preferat, pe plaja mea preferată, în ziua mea preferată. Habar nu am cine ești; dar te cunosc atât de bine. Nu știu cum arăți, habar nu am ce formă are corpul tău, dar îți admir frumusețea în fiecare zi. Te văd de fiecare dată când îmi iau o pauză

Imi place zborul. Caut motive să aflu de ce îmi place

Nu știu cum am ajuns aici. Sunt într-un loc în care sigur nu am mai fost niciodată, iar dacă am fost, nu-mi mai amintesc nimic. Mă învârt încet adulmecând împrejurimile. Cumva, deși habar nu am unde sunt, am sentimentul că lumea de aici mă cunoaște. Nu le par nici străin, nici debusolat; le par prieten. Toți au aceeași căldura familiară atunci când mă privesc. Unii îmi zâmbesc. Zâmbesc și eu, imi place. Constat că și

Un minut. Te cred – te văd – te aud

Ora 23:00 Nu mai știu. Și nici nu țin neapărat să-mi amintesc momentul sau modul în care ai apărut, doar te cred. Foarte rar mintea-mi zboară în trecut încercând să identifice cadrul în care oricine a intrat în viața mea, chiar și tangențial. Îmi place să mă bucur acum de oamenii cu care respir acum. Vin, pleacă, mulți sau puțini, n-a contat asta niciodată. Și nu pentru că funcționez pe ideea puțin și bun, însă

Un minut. Cezaura

20:23 Am simţit cât este de puternică atunci când mi-a zâmbit într-un mod cu totul şi cu totul special. Mi-a zâmbit normal, mi-a zâmbit sincer, cu ochii. Nu am simţit-o puternică în raport cu mine, nu. Puternică. Părea că ne-am despărţit dimineaţă, iar acum vine să mă ducă la un restaurant. Aşa, de weekend. Am sărutat-o şi am strâns-o puţin de spate, pe sub geacă pe care o poartă mereu desfăcută. M-a luat în braţe

Un minut. Sinceritate și iubire vs. Dorinte și nevoi

Ora 10:01. Sare ca ars din canapea, după ce a stat nemișcat preț de câteva zeci de minute. Face câțiva pași orbește, deși are ochii deschiși. Nu vede, este în altă parte. E cufundat în sine, cum îi place să spună. Își rotește capul încet spre stânga, parcă într-o încercare de a găsi un obiect mărunt pierdut undeva pe rafturile bibliotecii. Aceeași mișcare lentă o face și spre dreapta, ridicând puțin fruntea. Se oprește și

Sus